Ce armă secretă foloseşte un oligarh rus împotriva ONU

15 Oct. 2022, 05:47
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
15 Oct. 2022, 05:47 // Actual //  bani.md

„Şantajul” lui Mazepin (tatăl pilotului de curse), legat de Kremlin, cu bunuri de un miliard de dolari şi o vilă de 105 milioane în Costa Smeralda, ar putea da roade.

Dmitri Mazepin, 54 de ani, cu o avere estimată de Forbes la aproximativ un miliard de dolari şi cu o proprietate de 105 milioane de euro în Costa Smeralda – aşa-numita vilă Rock Ram – împărţită cu fiul său, Nikita, a fost printre primii sancţionaţi de UE după invadarea Ucrainei.

Nikita a fost pierdut cursa, fiind eliminat din lumea auto, iar tatăl Mazepin este şi el supus măsurilor restrictive de la Bruxelles, dar deţine una mare potenţial de a beneficia de pe urma negocierilor confidenţiale între Naţiunile Unite, Rusia şi Ucraina, prin care Kremlinul vrea să-i facă pe europeni să renunţe la deciziile lor.

Datorită lui Mazepin şi resurselor pe care de fapt le controlează, Vladimir Putin speră să arate lumii că sancţiunile europene sunt responsabile pentru foametea în Africa, deci ar trebui să fie retrase.

Mazepin senior, oligarh în Rusia şi cu monopol în sectorul îngrăşămintelor, este un pion în mâinile dictatorului: l-a primit la Kremlin cu puţin timp înainte de atacul de la Kiev, indicându-i la ce sume să stabilească preţurile îngrăşămintelor.

Amoniacul, mărul discordiei

Rolul lui Mazepin se învârte în jurul Togliatti Azot (ToAz), companie din Togliatti (regiunea rusă Samara), cel mai mare producător mondial de amoniac. Acest compus de azot este un ingredient de bază în îngrăşăminte şi, înainte de război, ToAz exporta două milioane de tone pe an, pentru o cifră de afaceri de aproximativ 2,4 miliarde.

Cheia negocierilor aflate în desfăşurare se referă la ruta amoniacului de la Togliatti. Din perioada sovietică şi până la izbucnirea războiului în urmă cu opt luni, amoniacul a călătorit spre sud-est, de-a lungul unei conducte de 2.418 kilometri care traversează Ucraina şi peste o mie de la graniţa cu Rusia până la Odesa. De acolo, îngrăşământul a ajuns în restul lumii cu vaporul, până la invazia din 24 februarie.

Acum, ONU, cu implicarea secretarului general Antonio Guterres, vrea să redeschidă ruta amoniacului. Nu întâmplător, Mazepin nu a fost sancţionat de Statele Unite. Scopul negocierilor subterane este de a creşte oferta şi de a scădea preţul internaţional al îngrăşămintelor – care au explodat odată cu războiul – pentru a atenua criza alimentară din Africa.

Condiţia lui Zelenski

„Aducerea amoniacului în lume este prioritatea noastră”, a declarat Amir Abdulla, coordonatorul ONU. Zelenski pune condiţii. Pe 16 septembrie, liderul ucrainean a declarat pentru Reuters: „Aş accepta doar în schimbul prizonierilor noştri”.

Pentru a lăsa amoniacul lui Mazepin să treacă prin Ucraina, Zelenski vrea ca oamenii luaţi de ruşi să revină în Mariupol şi, de asemenea, îi vrea liberi pe cei capturaţi în timpul recentelor contraofensive din Donbass. Un refuz a venit din partea Kremlinului, prin purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov: „Oamenii şi amoniacul sunt acelaşi lucru?”.

Oligarhul nu deţine ToAz de multă vreme. El a preluat controlul cu doar trei luni înainte de război. Foştii parteneri britanici, consorţiul Bkit, s-au plâns că reprezentanţii lor au fost blocaţi de forţele speciale de poliţie ruse, Omon, la intrarea în adunarea acţionarilor care a votat pentru excluderea lor din organele corporative în lipsa acestora. Un proces la tribunalul din Dublin este deschis în dosarul ToAz. Până atunci, Mazepin face preţurile.

22 Oct. 2026, 12:47
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
22 Oct. 2026, 12:47 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova înregistrează cea mai mare scădere procentuală a populației din Europa în perioada 2005–2024, cu un declin de aproximativ 25% în numai două decenii, potrivit datelor Raportul mondial privind migrația 2026, elaborat de Organizația Internațională pentru Migrație (OIM), pe baza estimărilor Departamentului pentru Afaceri Economice și Sociale al Organizației Națiunilor Unite (UN DESA). Potrivit documentului, Moldova devansează inclusiv Bosnia și Herțegovina și Ucraina în clasamentul statelor europene cu cele mai mari pierderi demografice.

Republica Moldova este în fruntea clasamentului european al declinului demografic, cu o reducere de aproximativ un sfert a populației față de anul 2005. Bosnia și Herțegovina înregistrează o diminuare de circa 24%, iar Ucraina de aproximativ 22%.

Situația contrastează cu evoluțiile din alte state europene. Luxemburg a înregistrat o creștere a populației de aproape 47%, Islanda de circa 34%, Malta de aproximativ 31%, iar Irlanda de aproape 30%. Astfel, în timp ce unele economii europene au atras populație și au cunoscut o expansiune demografică importantă, Republica Moldova a pierdut o parte considerabilă dintre locuitori.

Autorii raportului constată că șapte dintre cele 20 de țări europene incluse în comparație au înregistrat scăderi ale populației în intervalul analizat. Cele mai accentuate reduceri au fost consemnate în Republica Moldova, Bosnia și Herțegovina și Ucraina. În cazul Ucrainei, declinul a fost agravat în ultimii ani de invazia rusă pe scară largă, care a determinat milioane de persoane să-și părăsească țara.

Raportul atrage atenția că Europa este regiunea cu cel mai mare număr de țări afectate de scăderi demografice. Fenomenul este alimentat în principal de natalitatea redusă, la care se adaugă emigrația, în special în statele din estul continentului.

Potrivit estimărilor demografice citate de OIM, Republica Moldova, Bosnia și Herțegovina și Lituania se numără printre țările europene a căror populație ar putea scădea cu cel puțin încă 20% în următorii 30 de ani.

Raportul mondial cu privire la migrația 2026 evidențiază și o diferență  între evoluțiile demografice ale regiunilor lumii. În timp ce numeroase state africane și asiatice continuă să înregistreze creșteri ale populației, o parte a Europei se confruntă cu reduceri  ale numărului de locuitori.