Ce armă secretă foloseşte un oligarh rus împotriva ONU

15 Oct. 2022, 05:47
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
15 Oct. 2022, 05:47 // Actual //  bani.md

„Şantajul” lui Mazepin (tatăl pilotului de curse), legat de Kremlin, cu bunuri de un miliard de dolari şi o vilă de 105 milioane în Costa Smeralda, ar putea da roade.

Dmitri Mazepin, 54 de ani, cu o avere estimată de Forbes la aproximativ un miliard de dolari şi cu o proprietate de 105 milioane de euro în Costa Smeralda – aşa-numita vilă Rock Ram – împărţită cu fiul său, Nikita, a fost printre primii sancţionaţi de UE după invadarea Ucrainei.

Nikita a fost pierdut cursa, fiind eliminat din lumea auto, iar tatăl Mazepin este şi el supus măsurilor restrictive de la Bruxelles, dar deţine una mare potenţial de a beneficia de pe urma negocierilor confidenţiale între Naţiunile Unite, Rusia şi Ucraina, prin care Kremlinul vrea să-i facă pe europeni să renunţe la deciziile lor.

Datorită lui Mazepin şi resurselor pe care de fapt le controlează, Vladimir Putin speră să arate lumii că sancţiunile europene sunt responsabile pentru foametea în Africa, deci ar trebui să fie retrase.

Mazepin senior, oligarh în Rusia şi cu monopol în sectorul îngrăşămintelor, este un pion în mâinile dictatorului: l-a primit la Kremlin cu puţin timp înainte de atacul de la Kiev, indicându-i la ce sume să stabilească preţurile îngrăşămintelor.

Amoniacul, mărul discordiei

Rolul lui Mazepin se învârte în jurul Togliatti Azot (ToAz), companie din Togliatti (regiunea rusă Samara), cel mai mare producător mondial de amoniac. Acest compus de azot este un ingredient de bază în îngrăşăminte şi, înainte de război, ToAz exporta două milioane de tone pe an, pentru o cifră de afaceri de aproximativ 2,4 miliarde.

Cheia negocierilor aflate în desfăşurare se referă la ruta amoniacului de la Togliatti. Din perioada sovietică şi până la izbucnirea războiului în urmă cu opt luni, amoniacul a călătorit spre sud-est, de-a lungul unei conducte de 2.418 kilometri care traversează Ucraina şi peste o mie de la graniţa cu Rusia până la Odesa. De acolo, îngrăşământul a ajuns în restul lumii cu vaporul, până la invazia din 24 februarie.

Acum, ONU, cu implicarea secretarului general Antonio Guterres, vrea să redeschidă ruta amoniacului. Nu întâmplător, Mazepin nu a fost sancţionat de Statele Unite. Scopul negocierilor subterane este de a creşte oferta şi de a scădea preţul internaţional al îngrăşămintelor – care au explodat odată cu războiul – pentru a atenua criza alimentară din Africa.

Condiţia lui Zelenski

„Aducerea amoniacului în lume este prioritatea noastră”, a declarat Amir Abdulla, coordonatorul ONU. Zelenski pune condiţii. Pe 16 septembrie, liderul ucrainean a declarat pentru Reuters: „Aş accepta doar în schimbul prizonierilor noştri”.

Pentru a lăsa amoniacul lui Mazepin să treacă prin Ucraina, Zelenski vrea ca oamenii luaţi de ruşi să revină în Mariupol şi, de asemenea, îi vrea liberi pe cei capturaţi în timpul recentelor contraofensive din Donbass. Un refuz a venit din partea Kremlinului, prin purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov: „Oamenii şi amoniacul sunt acelaşi lucru?”.

Oligarhul nu deţine ToAz de multă vreme. El a preluat controlul cu doar trei luni înainte de război. Foştii parteneri britanici, consorţiul Bkit, s-au plâns că reprezentanţii lor au fost blocaţi de forţele speciale de poliţie ruse, Omon, la intrarea în adunarea acţionarilor care a votat pentru excluderea lor din organele corporative în lipsa acestora. Un proces la tribunalul din Dublin este deschis în dosarul ToAz. Până atunci, Mazepin face preţurile.

05 Nov. 2026, 13:52
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
05 Nov. 2026, 13:52 // Actual //  Grîu Tatiana

Depozitele de produse petroliere din Republica Moldova, inclusiv cele neutilizate sau conservate, urmează să fie inventariate și evaluate pentru a stabili unde pot fi păstrate rezervele de carburanți necesare în situații de criză. Ministerul Energiei pregătește un exercițiu național care va cuprinde atât infrastructura publică, cât și cea privată.

Autoritățile vor să determine ce capacități de depozitare există, cât de mult sunt utilizate și care dintre ele pot fi folosite pentru constituirea stocurilor de urgență. Vor fi examinate și instalațiile care ar putea fi repuse în funcțiune prin modernizare, reconstruire sau recondiționare.

Evaluarea urmează să arate ce investiții sunt necesare pentru recuperarea infrastructurii existente și dacă trebuie construite spații suplimentare de depozitare. Rezultatele vor sta la baza unui plan de acțiuni prevăzut de Legea privind securitatea aprovizionării cu produse petroliere.

Potrivit anunțului ministerului, nota conceptuală publicată stabilește obiectivele, abordarea generală și etapele evaluării. În baza acesteia va fi elaborat un regulament care va detalia procedura de inventariere și evaluare. Proiectul urmează să fie consultat cu autoritățile, proprietarii și operatorii depozitelor, precum și cu alte părți interesate.

Crearea rezervelor de urgență a fost aprobată de Parlament în iunie 2026. Acestea trebuie să acopere cel puțin 61 de zile de consum intern sau echivalentul a 90 de zile de importuri nete, fiind aplicat indicatorul mai mare. Stocurile vor fi constituite treptat, până la 30 iunie 2034, responsabilitatea fiind împărțită în mod egal între Entitatea Centrală de Stocare și importatorii de produse petroliere.