Ce armă secretă foloseşte un oligarh rus împotriva ONU

15 Oct. 2022, 05:47
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
15 Oct. 2022, 05:47 // Actual //  bani.md

„Şantajul” lui Mazepin (tatăl pilotului de curse), legat de Kremlin, cu bunuri de un miliard de dolari şi o vilă de 105 milioane în Costa Smeralda, ar putea da roade.

Dmitri Mazepin, 54 de ani, cu o avere estimată de Forbes la aproximativ un miliard de dolari şi cu o proprietate de 105 milioane de euro în Costa Smeralda – aşa-numita vilă Rock Ram – împărţită cu fiul său, Nikita, a fost printre primii sancţionaţi de UE după invadarea Ucrainei.

Nikita a fost pierdut cursa, fiind eliminat din lumea auto, iar tatăl Mazepin este şi el supus măsurilor restrictive de la Bruxelles, dar deţine una mare potenţial de a beneficia de pe urma negocierilor confidenţiale între Naţiunile Unite, Rusia şi Ucraina, prin care Kremlinul vrea să-i facă pe europeni să renunţe la deciziile lor.

Datorită lui Mazepin şi resurselor pe care de fapt le controlează, Vladimir Putin speră să arate lumii că sancţiunile europene sunt responsabile pentru foametea în Africa, deci ar trebui să fie retrase.

Mazepin senior, oligarh în Rusia şi cu monopol în sectorul îngrăşămintelor, este un pion în mâinile dictatorului: l-a primit la Kremlin cu puţin timp înainte de atacul de la Kiev, indicându-i la ce sume să stabilească preţurile îngrăşămintelor.

Amoniacul, mărul discordiei

Rolul lui Mazepin se învârte în jurul Togliatti Azot (ToAz), companie din Togliatti (regiunea rusă Samara), cel mai mare producător mondial de amoniac. Acest compus de azot este un ingredient de bază în îngrăşăminte şi, înainte de război, ToAz exporta două milioane de tone pe an, pentru o cifră de afaceri de aproximativ 2,4 miliarde.

Cheia negocierilor aflate în desfăşurare se referă la ruta amoniacului de la Togliatti. Din perioada sovietică şi până la izbucnirea războiului în urmă cu opt luni, amoniacul a călătorit spre sud-est, de-a lungul unei conducte de 2.418 kilometri care traversează Ucraina şi peste o mie de la graniţa cu Rusia până la Odesa. De acolo, îngrăşământul a ajuns în restul lumii cu vaporul, până la invazia din 24 februarie.

Acum, ONU, cu implicarea secretarului general Antonio Guterres, vrea să redeschidă ruta amoniacului. Nu întâmplător, Mazepin nu a fost sancţionat de Statele Unite. Scopul negocierilor subterane este de a creşte oferta şi de a scădea preţul internaţional al îngrăşămintelor – care au explodat odată cu războiul – pentru a atenua criza alimentară din Africa.

Condiţia lui Zelenski

„Aducerea amoniacului în lume este prioritatea noastră”, a declarat Amir Abdulla, coordonatorul ONU. Zelenski pune condiţii. Pe 16 septembrie, liderul ucrainean a declarat pentru Reuters: „Aş accepta doar în schimbul prizonierilor noştri”.

Pentru a lăsa amoniacul lui Mazepin să treacă prin Ucraina, Zelenski vrea ca oamenii luaţi de ruşi să revină în Mariupol şi, de asemenea, îi vrea liberi pe cei capturaţi în timpul recentelor contraofensive din Donbass. Un refuz a venit din partea Kremlinului, prin purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov: „Oamenii şi amoniacul sunt acelaşi lucru?”.

Oligarhul nu deţine ToAz de multă vreme. El a preluat controlul cu doar trei luni înainte de război. Foştii parteneri britanici, consorţiul Bkit, s-au plâns că reprezentanţii lor au fost blocaţi de forţele speciale de poliţie ruse, Omon, la intrarea în adunarea acţionarilor care a votat pentru excluderea lor din organele corporative în lipsa acestora. Un proces la tribunalul din Dublin este deschis în dosarul ToAz. Până atunci, Mazepin face preţurile.

19 Nov. 2026, 12:40
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
19 Nov. 2026, 12:40 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Trei companii din Chișinău, care activează în industria materialelor de construcții, sectorul textil și domeniul alimentar, au contribuit cu peste 96,5 milioane de lei la bugetul public național în primele nouă luni ale anului 2026, potrivit datele prezentate de ministrul Finanțelor, Victoria Belous, în urma unei serii de vizite la agenți economici din capitală, organizate pentru a identifica provocările mediului de afaceri și oportunitățile de îmbunătățire a politicilor fiscale.

Printre întreprinderile vizitate se numără BPM Trade SRL, fabrica de confecții IONEL și rețeaua de brutării și patiserii Granier, companii cu profiluri diferite, dar care contribuie la economia națională prin investiții, locuri de muncă și achitarea obligațiilor fiscale.

Compania BPM Trade SRL, specializată în producerea toroanelor din oțel utilizate la armarea structurilor din beton, inclusiv în construcția autostrăzilor europene, a achitat la bugetul public național peste 56 de milioane de lei în perioada ianuarie–septembrie 2026, comparativ cu aproximativ 49,5 milioane de lei în întregul an 2025. Produsele întreprinderii sunt exportate în mai multe țări europene și în Statele Unite ale Americii.

O altă întreprindere vizitată de ministrul Finanțelor este fabrica de confecții IONEL, un brand autohton cu o istorie de peste 80 de ani. Compania continuă să promoveze produsele fabricate în Republica Moldova și să contribuie la dezvoltarea industriei textile. În primele nouă luni ale anului curent, întreprinderea a achitat la buget circa 11 milioane de lei, în timp ce pentru întregul an 2025 contribuțiile au depășit 14,8 milioane de lei.

La rândul său, rețeaua de brutării și patiserii Granier, o afacere de familie lansată în 2014, s-a extins până la 13 filiale. Compania a contribuit la bugetul public național cu aproximativ 29,5 milioane de lei în primele nouă luni ale anului 2026, depășind deja nivelul de 28,1 milioane de lei înregistrat pe parcursul întregului an precedent.

Cumulat, contribuțiile fiscale ale celor trei companii au depășit 96,5 milioane de lei în perioada ianuarie–septembrie 2026, comparativ cu aproximativ 92,4 milioane de lei achitate în întregul an 2025.

Ministrul Finanțelor, Victoria Belous, a subliniat că vizitele la întreprinderi au drept scop consolidarea dialogului dintre autorități și antreprenori, precum și identificarea dificultăților care afectează activitatea economică.

„În spatele fiecărei afaceri sunt oameni, idei, investiții și multă muncă. De aceea, politicile publice trebuie să pornească de la realitățile celor care dezvoltă economia”, a declarat Victoria Belous.