Ce este Request to Pay (RTP) și cum transformă relația dintre clienți și afaceri

Trăim într-o eră în care viteza și simplitatea definesc succesul unei afaceri. Clienții nu mai vor procese complicate, iar antreprenorii au nevoie de încasări rapide, sigure și transparente.

Aici intervine Request to Pay (RTP) – o funcționalitate inovatoare a sistemului MIA – Plăți Instant, care duce digitalizarea plăților la următorul nivel.

Ce este Request to Pay (RTP)

Request to Pay, sau „cerere de plată”, este o solicitare digitală trimisă direct în aplicația bancară a clientului. În loc să trimiți IBAN-uri, mesaje sau confirmări, pur și simplu creezi o cerere de plată prin MIA. Clientul o primește în aplicația sa bancară, o verifică și o aprobă cu un singur click. Banii ajung instant în contul tău, 24/7 – fără comisioane ascunse, fără așteptări.

Pe scurt: Tu trimiți cererea de plată, clientul confirmă, banii ajung imediat în cont.

De ce este important RTP pentru afaceri

Funcționalitatea Request to Pay este mai mult decât o soluție tehnică – este o nouă modalitate de comunicare între client și comerciant. RTP oferă afacerilor control, viteză și încredere, iar clienților confort și siguranță.

Pentru afaceri:

Simplifică procesul de încasare – totul digital, direct din aplicația bancară.
Crește rata de plată – clienții pot achita imediat, fără date suplimentare.
Reduce erorile și timpul pierdut cu confirmări manuale.

Pentru clienți:

Primește cererea direct în aplicație – fără IBAN-uri sau linkuri externe.
Confirmă instant, în siguranță.
Se bucură de o experiență simplă, familiară și rapidă.

Cum funcționează în practică

RTP este ideal pentru o gamă largă de activități:

Social commerce – trimiți cererea de plată clientului care comandă prin chat sau telefon;
Servicii și persoanele care desfășoară activitate economică independentă – emite cereri de plată pentru servicii prestate, fără facturi complicate;
Afaceri cu plăți recurente (săli de sport, instituții care oferă cursuri): simplifică abonamentele sau taxele lunare;
Companii care gestionează încasările de la clienți, pacienți sau parteneri, fără cash și fără întâ

Mai multe informații pe mia.bnm.md

#MIA Plăți Instant #clienti #Afaceri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Topirea zăpezii a scos la iveală o problemă veche: drumuri pline de gropi. Pentru șoferi, asta înseamnă mașini avariate și cheltuieli neprevăzute, iar pentru service-urile auto – un volum de lucru tot mai mare.

Iurie Znacenie, proprietarul unui autoservice din capitală, spune că, odată cu apariția gropilor pe carosabil, fluxul de clienți a crescut cu aproximativ 50 la sută. Cele mai multe mașini ajung cu probleme la suspensie, însă tot mai mulți șoferi vin și cu roți sau jante avariate, scrie REALITATEA.MD.

Ion Macovei, proprietarul unui alt autoservice, spune că tot mai mulți șoferi nu mai fac reparații complete, ci doar intervenții de moment. Drumurile se deteriorează rapid, iar o piesă schimbată astăzi riscă să fie afectată din nou după câteva zile. În aceste condiții, costurile cresc inevitabil: o simplă verificare tehnică pornește de la câteva sute de lei, iar în cazul unor defecțiuni la suspensie, reparațiile pot ajunge la câteva mii, uneori chiar 10 mii de lei, în funcție de defecțiuni.

Șoferii spun că gropile sunt peste tot, inclusiv pe străzi reparate recent. Iar când banda e blocată de mașini parcate, nu mai există loc de „ocolire”: groapa devine inevitabilă.

Iar când vine vorba de cine acoperă aceste cheltuieli, lucrurile devin mai complicate. Deși mulți șoferi se bazează pe asigurare, realitatea este alta. Potrivit brokerului Vasile Turcu, majoritatea daunelor provocate de drumurile degradate nu sunt despăgubite nici de RCA, nici de multe polițe CASCO, astfel că, în cele din urmă, chiar și șoferii asigurați ajung să plătească din propriul buzunar.

Anul trecut, companiile de asigurare din Republica Moldova le-au prescris automobiliștilor prime brute în valoare totală de 2,4 miliarde de lei, în crește cu 0,9 la sută față de 2024. În total șoferilor le-au fost achitate despăgubiri în valoare de peste un miliard de lei sau cu 16% mai mult decât în anul precedent.