Ce s-a întâmplat cu criptomonedele după izbucnirea războiului din Ucraina. Analiză XTB

Începutul de an nu a fost foarte bun pentru criptomonede, prețurile scăzând în cea mai mare parte a timpului, pe fondul temerilor generale care au afectat sentimentul investitorilor.

Marile temeri au fost creșterea ratelor de dobândă ale Fed și războiul din Ucraina, iar în acest context, Bitcoin a scăzut cu aproximativ 20%, arată o analiză realizată de Radu Puiu, Financial Analyst în cadrul casei de brokeraj pe burse internaționale XTB România. Însă la sfârșitul lunii martie, piața globală de criptomonede s-a aflat în zona verde. Conform datelor oferite de CoinMarketCap, valoarea globală a pieței se ridica la 2.145 de miliarde de dolari la final de martie, scrie Wall-street.ro.

Cum a evoluat prețul Bitcoin în ultima perioadă și cum afectează celelalte criptomonede

Astfel, prețul Bitcoin a mai scăzut ușor, dar a reușit să se mențină deasupra pragului de 47.000 de dolari pentru a treia zi consecutivă. O perioadă de pauză este normală, după ce cotația monedei a crescut cu peste 28% în ultimele 16 zile. Bitcoin este important deoarece e considerat un etalon pentru performanța întregii piețe și restul monedelor digitale tind să îi urmeze performanțele.

Conform unui studiu al Federal Reserve Bank of Chicago, prețurile criptomonedelor tind să se miște într-o direcție similară și rămân sensibile la șocuri în ansamblu, având în vedere că piața este foarte interconectată.

Investitorii, tot mai atrași de criptomonedele noi

Totuși, criptomonedele nu mai prezintă un subiect atât de „popular” precum era la sfârșitul anului trecut, când Bitcoin a atins un maxim istoric la aproximativ 69 de mii de dolari. Care este diferența dintre proiectele din spatele monedelor de atunci față de cele din prezent? Niciuna semnificativ negativă, din contră, multe echipe din spatele unor proiecte importante au lucrat la actualizări menite să îmbunătățească proiectele, arată analiza XTB. Iar investitorii sunt tot mai atrași de monede digitale noi precum: Avalanche, Kusama, Moonbeam, Polygon, MATIC, Solana sau LUNA.

Chiar dacă Bitcoin și Ethereum continuă să reprezinte două alegeri foarte populare pentru investitori, cele două proiecte au tins să nu mai ofere niveluri de randament la fel de ridicate, pe măsură ce tot mai mulți investitori instituționali mari au intrat pe aceste două piețe, majorând intervalul de timp de deținere al investițiilor și făcând din cele două active considerate mai ”mainstream”. În acest sens, proiecte noi, dar care sunt solide, pot oferi performanțe suplimentare și se poate dovedi mai accesibile având în vedere prețurile mai mici.

#etherum #criptomonede #bitcoin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Compania energetică de stat a Azerbaidjanului, SOCAR, a anunțat lansarea unei noi etape în exporturile de gaze azere către Europa, odată cu începerea livrărilor către Austria și Germania, în luna ianuarie 2026. Gazele sunt transportate prin intermediul gazoductului Trans Adriatic Pipeline (TAP), care traversează sudul Europei.

Într-o declarație pentru agenția EFE, SOCAR a precizat că livrările către cele două state se realizează prin Italia, extinzând astfel aria de distribuție a gazelor din Azerbaidjan pe continent. Compania nu a comunicat volumele exacte exportate, însă anterior în mass-media au apărut informații potrivit cărora Germania ar putea primi aproximativ 1,2 miliarde de metri cubi de gaze.

„Livrările efectuate către aceste țări prin intermediul Italiei extind și mai mult raza de acțiune a gazelor din Azerbaidjan în Europa. Numărul țărilor care importă gaze din Azerbaidjan a crescut astfel la 16”, a informat SOCAR.

Compania subliniază că această evoluție face parte din strategia energetică promovată de președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, care vizează extinderea prezenței SOCAR pe piețele din Europa și Orientul Mijlociu, diversificarea cooperării cu parteneri internaționali și consolidarea poziției Azerbaidjanului ca furnizor fiabil de hidrocarburi.

Azerbaidjanul a început livrările de gaze către Europa în decembrie 2020, iar în prezent printre cumpărătorii săi se numără state precum Italia, Grecia, Bulgaria, Ungaria, România și Serbia. În anul 2025, Azerbaidjanul a exportat 25 de miliarde de metri cubi de gaze, dintre care 13 miliarde de metri cubi au fost livrați Europei.

Anterior, ambasadorul Republicii Moldova la Baku, Alexandr Esaulenco, a declarat că și Chișinăul examinează posibilitățile de aprofundare a cooperării energetice cu compania petrolieră azeră SOCAR, inclusiv în ceea ce privește achiziția de gaze naturale.