Ce s-a întâmplat cu criptomonedele după izbucnirea războiului din Ucraina. Analiză XTB

Începutul de an nu a fost foarte bun pentru criptomonede, prețurile scăzând în cea mai mare parte a timpului, pe fondul temerilor generale care au afectat sentimentul investitorilor.

Marile temeri au fost creșterea ratelor de dobândă ale Fed și războiul din Ucraina, iar în acest context, Bitcoin a scăzut cu aproximativ 20%, arată o analiză realizată de Radu Puiu, Financial Analyst în cadrul casei de brokeraj pe burse internaționale XTB România. Însă la sfârșitul lunii martie, piața globală de criptomonede s-a aflat în zona verde. Conform datelor oferite de CoinMarketCap, valoarea globală a pieței se ridica la 2.145 de miliarde de dolari la final de martie, scrie Wall-street.ro.

Cum a evoluat prețul Bitcoin în ultima perioadă și cum afectează celelalte criptomonede

Astfel, prețul Bitcoin a mai scăzut ușor, dar a reușit să se mențină deasupra pragului de 47.000 de dolari pentru a treia zi consecutivă. O perioadă de pauză este normală, după ce cotația monedei a crescut cu peste 28% în ultimele 16 zile. Bitcoin este important deoarece e considerat un etalon pentru performanța întregii piețe și restul monedelor digitale tind să îi urmeze performanțele.

Conform unui studiu al Federal Reserve Bank of Chicago, prețurile criptomonedelor tind să se miște într-o direcție similară și rămân sensibile la șocuri în ansamblu, având în vedere că piața este foarte interconectată.

Investitorii, tot mai atrași de criptomonedele noi

Totuși, criptomonedele nu mai prezintă un subiect atât de „popular” precum era la sfârșitul anului trecut, când Bitcoin a atins un maxim istoric la aproximativ 69 de mii de dolari. Care este diferența dintre proiectele din spatele monedelor de atunci față de cele din prezent? Niciuna semnificativ negativă, din contră, multe echipe din spatele unor proiecte importante au lucrat la actualizări menite să îmbunătățească proiectele, arată analiza XTB. Iar investitorii sunt tot mai atrași de monede digitale noi precum: Avalanche, Kusama, Moonbeam, Polygon, MATIC, Solana sau LUNA.

Chiar dacă Bitcoin și Ethereum continuă să reprezinte două alegeri foarte populare pentru investitori, cele două proiecte au tins să nu mai ofere niveluri de randament la fel de ridicate, pe măsură ce tot mai mulți investitori instituționali mari au intrat pe aceste două piețe, majorând intervalul de timp de deținere al investițiilor și făcând din cele două active considerate mai ”mainstream”. În acest sens, proiecte noi, dar care sunt solide, pot oferi performanțe suplimentare și se poate dovedi mai accesibile având în vedere prețurile mai mici.

#etherum #criptomonede #bitcoin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bulgaria, Grecia și România au semnat la Bruxelles, un Memorandum de Înțelegere care pune în mișcare unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură regională ale ultimilor ani: dezvoltarea unei axe de transport care să conecteze Marea Egee cu Marea Neagră. Documentul stabilește cooperarea celor trei state în cadrul Platformei pentru Coridorul Marea Neagră – Marea Egee și creează baza pentru investiții majore în domeniul rutier, feroviar și fluvial. Comisarul european pentru transporturi și turism, Apostolos Tzitzikostas, a anunțat sprijinul instituțional al Comisiei Europene, calificând proiectul drept un pas decisiv spre o conectivitate mai rapidă și rezilientă în sud-estul Europei, scrie digi24.ro.

Planul include construirea a trei noi poduri peste Dunăre, văzute ca element strategic pentru conectivitatea dintre România și Bulgaria. Va fi edificat un al doilea pod mixt între Ruse și Giurgiu, urmat de un pod Silistra–Călărași și un altul la Nikopol–Turnu Măgurele. Autoritățile din regiune afirmă că aceste proiecte vor reduce congestionările de frontieră, vor crea opțiuni logistice suplimentare și vor asigura infrastructură adaptată inclusiv pentru mobilitate militară, dacă situația o va impune. În paralel, vor fi modernizate liniile de feribot existente, pentru a permite utilizarea lor duală, atât civilă, cât și strategică.

Planul atașat memorandumului descrie trei orientări majore ale coridorului sud–nord, având ca puncte de plecare Atena, Salonic și Alexandroupolis și ca destinații Sofia, Vidin, Ruse și București, cu extensii spre Europa Centrală, Ucraina și Republica Moldova. Astfel, porturile din regiune ar putea beneficia de noi fluxuri comerciale, iar țări precum Republica Moldova ar obține o conectivitate îmbunătățită către rețeaua europeană, ceea ce ar favoriza transportul de mărfuri și posibile proiecte logistice regionale.

Cele trei state au anunțat că vor utiliza fondurile europene disponibile prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei și vor include investițiile în următorul buget multianual 2028–2034.

#axa de transport #marea egee #conexiune cu moldova #Marea Neagră