Ce s-a întâmplat cu criptomonedele după izbucnirea războiului din Ucraina. Analiză XTB

Începutul de an nu a fost foarte bun pentru criptomonede, prețurile scăzând în cea mai mare parte a timpului, pe fondul temerilor generale care au afectat sentimentul investitorilor.

Marile temeri au fost creșterea ratelor de dobândă ale Fed și războiul din Ucraina, iar în acest context, Bitcoin a scăzut cu aproximativ 20%, arată o analiză realizată de Radu Puiu, Financial Analyst în cadrul casei de brokeraj pe burse internaționale XTB România. Însă la sfârșitul lunii martie, piața globală de criptomonede s-a aflat în zona verde. Conform datelor oferite de CoinMarketCap, valoarea globală a pieței se ridica la 2.145 de miliarde de dolari la final de martie, scrie Wall-street.ro.

Cum a evoluat prețul Bitcoin în ultima perioadă și cum afectează celelalte criptomonede

Astfel, prețul Bitcoin a mai scăzut ușor, dar a reușit să se mențină deasupra pragului de 47.000 de dolari pentru a treia zi consecutivă. O perioadă de pauză este normală, după ce cotația monedei a crescut cu peste 28% în ultimele 16 zile. Bitcoin este important deoarece e considerat un etalon pentru performanța întregii piețe și restul monedelor digitale tind să îi urmeze performanțele.

Conform unui studiu al Federal Reserve Bank of Chicago, prețurile criptomonedelor tind să se miște într-o direcție similară și rămân sensibile la șocuri în ansamblu, având în vedere că piața este foarte interconectată.

Investitorii, tot mai atrași de criptomonedele noi

Totuși, criptomonedele nu mai prezintă un subiect atât de „popular” precum era la sfârșitul anului trecut, când Bitcoin a atins un maxim istoric la aproximativ 69 de mii de dolari. Care este diferența dintre proiectele din spatele monedelor de atunci față de cele din prezent? Niciuna semnificativ negativă, din contră, multe echipe din spatele unor proiecte importante au lucrat la actualizări menite să îmbunătățească proiectele, arată analiza XTB. Iar investitorii sunt tot mai atrași de monede digitale noi precum: Avalanche, Kusama, Moonbeam, Polygon, MATIC, Solana sau LUNA.

Chiar dacă Bitcoin și Ethereum continuă să reprezinte două alegeri foarte populare pentru investitori, cele două proiecte au tins să nu mai ofere niveluri de randament la fel de ridicate, pe măsură ce tot mai mulți investitori instituționali mari au intrat pe aceste două piețe, majorând intervalul de timp de deținere al investițiilor și făcând din cele două active considerate mai ”mainstream”. În acest sens, proiecte noi, dar care sunt solide, pot oferi performanțe suplimentare și se poate dovedi mai accesibile având în vedere prețurile mai mici.

#etherum #criptomonede #bitcoin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Moldovenii care decid să revină cu traiul în Republica Moldova vor beneficia de facilități extinse la repatrierea bunurilor, potrivit unui proiect de lege votat de Parlament în prima lectură.

Inițiativa legislativă aparține deputaților din fracțiunea parlamentară Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) – Valeriu Robu, Alic Baraboi, Ana Butucea, Ilie Ionaș și Mihail Druță, care au muncit anterior peste hotare. Proiectul propune modificarea Legii privind repatrierea bunurilor, în vederea încurajării revenirii cetățenilor din diasporă.

Una dintre principalele modificări vizează condițiile de acordare a scutirii de plata drepturilor de import pentru automobile. Astfel, criteriile de eligibilitate vor fi extinse: vârsta automobilului va crește de la 9 la 10 ani, valoarea maximă admisă va fi majorată de la 400.000 la 550.000 de lei și capacitatea cilindrică va crește de la 2.500 cm³ la 3.000 cm³.

Totodată, cetățenii care revin cu traiul în Republica Moldova vor putea introduce în țară obiecte de uz personal fără achitarea drepturilor de import, în limita bunurilor declarate în cererea depusă la Serviciul Vamal. Persoanele beneficiare vor semna o declarație pe propria răspundere, prin care își vor asuma angajamentul de a rămâne în țară cel puțin 3 ani, în calitate de rezidenți.

„Prevederile proiectului au drept scop facilitarea revenirii în țară a propriilor cetățeni, ceea ce va avea un impact pozitiv, complex, atât social, cât și economic”, se menționează în nota de fundamentare a documentului.

În anul 2022, Parlamentul a adoptat o lege similară privind acordarea scutirilor de la plata drepturilor de import pentru cetățenii care revin cu traiul în Republica Moldova, însă termenul de aplicare a facilităților a expirat la 1 octombrie 2025. Până în prezent, aproximativ 400 de cetățeni au beneficiat de aceste măsuri.

Datele statistice relevă că numărul moldovenilor care se află în străinătate este circa un milion. În anul 2024 din Republica Moldova au plecat 32.100 de locuitori sau 90 de oameni/zi, potrivit Biroului Național de Statistică. În total, populația cu reședință obișnuită a scăzut cu circa 42.000 de persoane, ajungând la 2.381 milioane de persoane la 1 ianuarie 2025 — o diminuare de 1,7% față de începutul anului anterior.