Ce s-a întâmplat cu criptomonedele după izbucnirea războiului din Ucraina. Analiză XTB

Începutul de an nu a fost foarte bun pentru criptomonede, prețurile scăzând în cea mai mare parte a timpului, pe fondul temerilor generale care au afectat sentimentul investitorilor.

Marile temeri au fost creșterea ratelor de dobândă ale Fed și războiul din Ucraina, iar în acest context, Bitcoin a scăzut cu aproximativ 20%, arată o analiză realizată de Radu Puiu, Financial Analyst în cadrul casei de brokeraj pe burse internaționale XTB România. Însă la sfârșitul lunii martie, piața globală de criptomonede s-a aflat în zona verde. Conform datelor oferite de CoinMarketCap, valoarea globală a pieței se ridica la 2.145 de miliarde de dolari la final de martie, scrie Wall-street.ro.

Cum a evoluat prețul Bitcoin în ultima perioadă și cum afectează celelalte criptomonede

Astfel, prețul Bitcoin a mai scăzut ușor, dar a reușit să se mențină deasupra pragului de 47.000 de dolari pentru a treia zi consecutivă. O perioadă de pauză este normală, după ce cotația monedei a crescut cu peste 28% în ultimele 16 zile. Bitcoin este important deoarece e considerat un etalon pentru performanța întregii piețe și restul monedelor digitale tind să îi urmeze performanțele.

Conform unui studiu al Federal Reserve Bank of Chicago, prețurile criptomonedelor tind să se miște într-o direcție similară și rămân sensibile la șocuri în ansamblu, având în vedere că piața este foarte interconectată.

Investitorii, tot mai atrași de criptomonedele noi

Totuși, criptomonedele nu mai prezintă un subiect atât de „popular” precum era la sfârșitul anului trecut, când Bitcoin a atins un maxim istoric la aproximativ 69 de mii de dolari. Care este diferența dintre proiectele din spatele monedelor de atunci față de cele din prezent? Niciuna semnificativ negativă, din contră, multe echipe din spatele unor proiecte importante au lucrat la actualizări menite să îmbunătățească proiectele, arată analiza XTB. Iar investitorii sunt tot mai atrași de monede digitale noi precum: Avalanche, Kusama, Moonbeam, Polygon, MATIC, Solana sau LUNA.

Chiar dacă Bitcoin și Ethereum continuă să reprezinte două alegeri foarte populare pentru investitori, cele două proiecte au tins să nu mai ofere niveluri de randament la fel de ridicate, pe măsură ce tot mai mulți investitori instituționali mari au intrat pe aceste două piețe, majorând intervalul de timp de deținere al investițiilor și făcând din cele două active considerate mai ”mainstream”. În acest sens, proiecte noi, dar care sunt solide, pot oferi performanțe suplimentare și se poate dovedi mai accesibile având în vedere prețurile mai mici.

#etherum #criptomonede #bitcoin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Iurie Rija avertizează că agricultura Republicii Moldova a intrat într-un paradox periculos. Fermierii au câștigat lupta cu timpul în producție, dar pierd banii din cauza logisticii lente și scumpe, în special pe calea ferată.

Potrivit analizei sale, productivitatea agricolă a crescut de peste 300 de ori în ultimele două secole. Dacă acum 200 de ani era nevoie de 10 minute de muncă pentru a produce un kilogram de grâu, astăzi același rezultat este obținut în mai puțin de 2 secunde, datorită tehnologiei moderne. Problema apare însă în momentul în care marfa părăsește silozul.

„În câmp lucrăm în secunde, pe calea ferată pierdem zile. Din clipa în care grâul ajunge la CFM, ne întoarcem în secolul XIX”, constată Iurie Rija.

Datele Căii Ferate a Moldovei confirmă ruptura dintre producție și logistică. În 2021, CFM transporta aproape 680 de mii de tone de cereale, iar în 2024 volumul a coborât la doar 138 de mii de tone, o scădere de circa 80%.

În loc să reacționeze prin stimulente pentru a recâștiga clienții, CFM a ales, potrivit economistului, o decizie „care sfidează logica pieței”: majorarea tarifelor într-un moment de minim istoric al volumelor.

Creșterea oficială a tarifelor cu 6–7% ascunde, în realitate, o lovitură mult mai dură pentru exportatorii din nordul țării. Eliminarea discount-ului de volum înseamnă, în practică, scumpiri de peste 25%.

Pentru ruta Nord – Giurgiulești (circa 400 km), calculele sunt fără echivoc: transport feroviar: 37 USD/tonă, cu un timp de livrare de 12 zile, transport rutier: 34 USD/tonă, cu livrare în 24 de ore. „Trenul a devenit mai scump și de 12 ori mai lent decât camionul. Niciun agent economic rațional nu va accepta asta”, subliniază Rija.

Argumentul eficienței energetice a trenului este real, dar insuficient. Deși un tren consumă aproximativ 1,5 litri de motorină pe tonă, economia de combustibil este anulată complet de costul timpului pierdut.

Blocarea capitalului timp de 12 zile, penalitățile portuare și volatilitatea pieței transformă întârzierea într-o pierdere financiară directă. „Un sistem care arde timp este un sistem care arde bani”, avertizează economistul.

Iurie Rija susține că exportatorii nu vor abandonarea căii ferate, dar cer o matematică economică corectă. Asociația Agrocereale propune: moratoriu imediat pe scumpiri, pentru a nu pierde definitiv Nordul țării, tarife flexibile și reduceri pentru volume mari, după modelul „low cost”, reducerea rotației vagoanelor de la 12 la 6 zile, ceea ce ar dubla capacitatea CFM fără investiții majore.

Verdictul economistului este tranșant: majorarea tarifelor într-un moment de colaps al volumelor nu va salva CFM, ci va accelera transferul total al cerealelor pe șosele.