Ce s-a întâmplat cu criptomonedele după izbucnirea războiului din Ucraina. Analiză XTB

Începutul de an nu a fost foarte bun pentru criptomonede, prețurile scăzând în cea mai mare parte a timpului, pe fondul temerilor generale care au afectat sentimentul investitorilor.

Marile temeri au fost creșterea ratelor de dobândă ale Fed și războiul din Ucraina, iar în acest context, Bitcoin a scăzut cu aproximativ 20%, arată o analiză realizată de Radu Puiu, Financial Analyst în cadrul casei de brokeraj pe burse internaționale XTB România. Însă la sfârșitul lunii martie, piața globală de criptomonede s-a aflat în zona verde. Conform datelor oferite de CoinMarketCap, valoarea globală a pieței se ridica la 2.145 de miliarde de dolari la final de martie, scrie Wall-street.ro.

Cum a evoluat prețul Bitcoin în ultima perioadă și cum afectează celelalte criptomonede

Astfel, prețul Bitcoin a mai scăzut ușor, dar a reușit să se mențină deasupra pragului de 47.000 de dolari pentru a treia zi consecutivă. O perioadă de pauză este normală, după ce cotația monedei a crescut cu peste 28% în ultimele 16 zile. Bitcoin este important deoarece e considerat un etalon pentru performanța întregii piețe și restul monedelor digitale tind să îi urmeze performanțele.

Conform unui studiu al Federal Reserve Bank of Chicago, prețurile criptomonedelor tind să se miște într-o direcție similară și rămân sensibile la șocuri în ansamblu, având în vedere că piața este foarte interconectată.

Investitorii, tot mai atrași de criptomonedele noi

Totuși, criptomonedele nu mai prezintă un subiect atât de „popular” precum era la sfârșitul anului trecut, când Bitcoin a atins un maxim istoric la aproximativ 69 de mii de dolari. Care este diferența dintre proiectele din spatele monedelor de atunci față de cele din prezent? Niciuna semnificativ negativă, din contră, multe echipe din spatele unor proiecte importante au lucrat la actualizări menite să îmbunătățească proiectele, arată analiza XTB. Iar investitorii sunt tot mai atrași de monede digitale noi precum: Avalanche, Kusama, Moonbeam, Polygon, MATIC, Solana sau LUNA.

Chiar dacă Bitcoin și Ethereum continuă să reprezinte două alegeri foarte populare pentru investitori, cele două proiecte au tins să nu mai ofere niveluri de randament la fel de ridicate, pe măsură ce tot mai mulți investitori instituționali mari au intrat pe aceste două piețe, majorând intervalul de timp de deținere al investițiilor și făcând din cele două active considerate mai ”mainstream”. În acest sens, proiecte noi, dar care sunt solide, pot oferi performanțe suplimentare și se poate dovedi mai accesibile având în vedere prețurile mai mici.

#etherum #criptomonede #bitcoin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși Republica Moldova nu este inclusă în statisticile oficiale ale Eurostat, o comparație cu datele Uniunii Europene arată că prețurile terenurilor agricole din Moldova rămân de câteva ori mai mici decât media europeană, chiar și în contextul unei tendințe clare de creștere în ultimii ani.

În perioada 2024–2025, prețul unui hectar de teren arabil în Republica Moldova a variat, în general, între 35.000 și peste 100.000 de lei (aproximativ 1.800 – 5.000+ euro), în funcție de zona geografică, calitatea solului și suprafața parcelei. Cele mai scumpe terenuri se regăsesc în zona de nord a țării, unde prețurile pot ajunge chiar și la 120.000 de lei pe hectar (peste 6.000 de euro).

În zona de centru, inclusiv în raioane precum Cimișlia, prețurile medii se situează la 40–45 de mii de lei pe hectar, dar în unele localități pot urca la 70–100 de mii de lei. În sudul țării, inclusiv în raionul Cahul, un hectar de teren agricol costă, în medie, circa 50 de mii de lei.

Prin comparație, în Uniunea Europeană, prețurile sunt semnificativ mai ridicate. Potrivit datelor Eurostat, în 2024, prețul mediu al unui hectar de teren arabil în UE a fost estimat la 15.224 de euro, în creștere cu 6,1% față de 2023.

Cele mai scumpe terenuri agricole din UE se află în Malta, unde un hectar ajunge la 201.263 de euro, urmată de Țările de Jos cu 96.608 euro și Portugalia cu 76.556 euro pe hectar. La polul opus, cele mai mici prețuri se înregistrează în Letonia (4.825 euro/ha), Lituania (5.590 euro/ha) și Slovacia (5.823 euro/ha).