Ce se întâmplă cu prețul apartamentelor în anul 2024

Accesibilitatea creditelor ipotecare se va îmbunătăți semnificativ în trimestrele II și III din 2024, revenind la nivelul din 2019, ceea ce va da un imbold pieței, ,constată economistul Veaceslav Ioniță.

În emisiunea „Analize economiceă”, economistul a evidențiat evoluția prețurilor la apartamente în municipiul Chișinău de-a lungul timpului. De la fluctuațiile din anii 90 până la perioadele de creștere și scădere din ultimii ani, Ioniță a subliniat că în prezent, piața înregistrează o ușoară creștere a prețurilor, cu semne de înviorare mai pronunțate la apartamentele noi.

Dinamica prețurilor la apartamente, atât cele noi, cât și cele vechi, a fost detaliată în cadrul analizei. De la creșterile masive din anii 2000, până la stagnarea și scăderea din perioada post-criză din 2008, și apoi revenirea treptată, Ioniță a prezentat o imagine complexă a pieței imobiliare moldovenești.

„În 1997 a fost o creștere a prețurilor la apartamente de 40,5%. Criza din 1998 a dus la scăderea prețurilor apartamentelor cu 7,4% în 1998; cu 31,2% în 1999; și cu 7,1% în 2000. După 2000, după valul de migrație generat de criza din 1998, când moldovenii au început să plece masiv peste hotare, prețul a început să crească. În 2001 a fost înregistrată o creștere de 46,6%; în 2005 de 32%. Creșterea a ținut până în 2008, când a ajuns la 29,8%. După criza din 2008 și până în 2018, piața imobiliară din Republica Moldova a cunoscut cea mai lungă perioadă de scădere și stagnare a prețurilor. În 2009, prețurile apartamentelor au scăzut cu 15,3%, în 2013 cu 7,3%, iar în 2017 cu 2%. Prima creștere a fost înregistrată în 2018 de 0,3%. În 2019 a fost de 3%, în 2020 – de 13,7%, în 2021 – de 15,1%, în 2022 – de 14,5%, iar în 2023 – de 3,6%. În 2023 s-a atestat o temperare a creșterii, iar în prezent se înregistrează o creștere”, constată Ioniță.

De asemenea, expertul a vorbit despre accesibilitatea creditelor bancare, evidențiind o tendință de îmbunătățire în trimestrul IV din 2023, estimând că aceasta va continua să crească în următoarele trimestre, stimulând cererea pe piața imobiliară.

Cu toate acestea, Ioniță a avertizat că prețurile la apartamentele noi rămân ridicate în comparație cu salariile medii, iar cumpărătorii trebuie să fie atenți la raportul preț-calitate într-o piață în continuă evoluție.

Astfel, în ciuda fluctuațiilor, piața imobiliară din Republica Moldova pare să se îndrepte către o perioadă de consolidare și creștere moderată, cu perspective îmbunătățite pentru accesul la locuințe și pentru dezvoltarea sectorului în ansamblu.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#prognoza #preturi #apartamente

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.