Guvernul vrea să plafoneze la 3 000 de tone importurile de zahăr ieftin și fără taxe din Serbia, Belarus și Rusia

22 Iul. 2026, 11:39
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
22 Iul. 2026, 11:39 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

Importurile preferențiale de zahăr din statele cu care Republica Moldova are acorduri de liber schimb ce permit în prezent intrarea mărfii fără taxe vamale și fără limite cantitative, precum Serbia, Belarus și Federația Rusă, ar putea fi limitate la 3 000 de tone pe an. Măsura este prevăzută în proiectul Regulamentului cu privire la mecanismul de administrare a importului preferențial de zahăr, lansat pentru consultări publice și are scopul de a proteja piața internă și producătorii locali de importurile masive la prețuri mai mici decât costurile de producție din Republica Moldova.

Potrivit proiectului, după epuizarea contingentului anual, importurile vor putea continua, însă vor fi taxate conform regimului vamal general. Cantitățile vor fi repartizate de Serviciul Vamal după principiul „primul venit – primul servit”, iar în cazul în care va apărea un deficit de zahăr pe piață, Guvernul va putea majora contingentul.

Autorii proiectului motivează intervenția prin creșterea puternică a importurilor în ultimii doi ani. Dacă în perioada 2019–2023 Republica Moldova importa anual între 5 600 și 14 200 de tone de zahăr, în 2024 volumul a urcat la aproximativ 35 000 de tone, de peste șase ori mai mult decât în 2023, iar nivelul s-a menținut și în 2025. Serbia a devenit principalul furnizor, cu 42–43% din totalul importurilor.

În nota informativă se arată că zahărul importat din Serbia a ajuns în Republica Moldova la 12,43–14,04 lei/kg, în timp ce costul de producție al zahărului autohton este estimat între 17,08 și 19,30 lei/kg. Potrivit calculelor autorităților, această diferență a provocat pierderi de aproximativ 301,5 milioane de lei producătorilor locali în perioada 2024–2025.

Sectorul zahărului din Republica Moldova include aproximativ 80 de cultivatori de sfeclă de zahăr, două fabrici de procesare și circa 3 500 de locuri de muncă. Țara produce aproximativ 100 000 de tone de zahăr anual, în timp ce consumul intern este estimat la 65.000–70.000 de tone, ceea ce înseamnă că, în condiții normale, producția locală poate acoperi necesarul pieței. La începutul anului 2026, stocurile de zahăr erau estimate la 90 000 de tone, suficiente pentru aproximativ 16,6 luni de consum, motiv pentru care autorii susțin că măsura urmărește gestionarea pieței și prevenirea dezechilibrelor, nu acoperirea unui deficit de produs.

Autorii subliniază că proiectul nu modifică contingentele preferențiale existente pentru importurile din Uniunea Europeană și nici cota de 3 000 de tone destinată procesatorilor industriali, introdusă la sfârșitul anului 2025.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

05 Sept. 2026, 15:38
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 15:38 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Fondul destinat procesului de amalgamare voluntară a localităților va fi redus în 2026 cu 90 de milioane de lei, după ce autoritățile au constatat că banii prevăzuți nu vor putea fi valorificați integral în acest an. Subiectul a provocat critici în Parlament, deputatul Liliana Iaconi a acuzat guvernarea că a mers în teritoriu și a atras primăriile în proces prin promisiunea unor stimulente financiare.

În cadrul dezbaterilor parlamentare, Iaconi i-a cerut explicații ministrului Finanțelor, Victoria Belous, cu privire diminuarea fondului și a întrebat dacă primăriile care au acceptat amalgamarea voluntară vor mai primi cele două categorii de stimulente promise.

„Atât Guvernul, cât și reprezentanții partidului de guvernare au mers prin teritoriu și au măgulit atât reprezentanții autorităților publice locale, cât și locuitorii cu stimulentele financiare pentru acest proces nou pentru țara noastră”, a declarat deputatul.

Iaconi a cerut Guvernului să spună explicit dacă administrațiile locale care au depus eforturi pentru amalgamare vor beneficia de stimulentul destinat organizării procesului și de cel prevăzut pentru dezvoltarea infrastructurii.

„De ce reducem noi acest fond cu 90 de milioane de lei? Primăriile au beneficiat sau nu au beneficiat, vor beneficia sau nu? Și unde este stimulentul doi pentru dezvoltarea infrastructurii?”, a întrebat parlamentarul.

Ministrul Finanțelor, Victoria Belous, a dat asigurări că reducerea alocărilor pentru 2026 nu înseamnă că Guvernul renunță la angajamentele asumate față de localitățile amalgamate. Potrivit acesteia, ajustarea este determinată de faptul că în acest an Cancelaria de Stat va reuși să valorifice doar o parte din suma disponibilă.

„Guvernul planifică să-și onoreze toate obligațiile pe care și le-a asumat în procesul de amalgamare voluntară”, a declarat Belous.

Ministrul a explicat că fondurile care nu vor fi utilizate în 2026 urmează să fie prevăzute în perioadele următoare, pe măsura implementării procesului.

„Faptul că în 2026 se face o ajustare la fond nu înseamnă că acești bani nu vor fi alocați în anul viitor”, a precizat Victoria Belous.

Potrivit ministrului, Cancelaria de Stat gestionează procesul și va continua să direcționeze resurse către primăriile amalgamate. Astfel, reducerea cu 90 de milioane de lei este prezentată de Ministerul Finanțelor drept o ajustare a cheltuielilor la ritmul real de valorificare, și nu drept o renunțare la stimulentele financiare promise administrațiilor locale.