Guvernul vrea să plafoneze la 3 000 de tone importurile de zahăr ieftin și fără taxe din Serbia, Belarus și Rusia

Importurile preferențiale de zahăr din statele cu care Republica Moldova are acorduri de liber schimb ce permit în prezent intrarea mărfii fără taxe vamale și fără limite cantitative, precum Serbia, Belarus și Federația Rusă, ar putea fi limitate la 3 000 de tone pe an. Măsura este prevăzută în proiectul Regulamentului cu privire la mecanismul de administrare a importului preferențial de zahăr, lansat pentru consultări publice și are scopul de a proteja piața internă și producătorii locali de importurile masive la prețuri mai mici decât costurile de producție din Republica Moldova.

Potrivit proiectului, după epuizarea contingentului anual, importurile vor putea continua, însă vor fi taxate conform regimului vamal general. Cantitățile vor fi repartizate de Serviciul Vamal după principiul „primul venit – primul servit”, iar în cazul în care va apărea un deficit de zahăr pe piață, Guvernul va putea majora contingentul.

Autorii proiectului motivează intervenția prin creșterea puternică a importurilor în ultimii doi ani. Dacă în perioada 2019–2023 Republica Moldova importa anual între 5 600 și 14 200 de tone de zahăr, în 2024 volumul a urcat la aproximativ 35 000 de tone, de peste șase ori mai mult decât în 2023, iar nivelul s-a menținut și în 2025. Serbia a devenit principalul furnizor, cu 42–43% din totalul importurilor.

În nota informativă se arată că zahărul importat din Serbia a ajuns în Republica Moldova la 12,43–14,04 lei/kg, în timp ce costul de producție al zahărului autohton este estimat între 17,08 și 19,30 lei/kg. Potrivit calculelor autorităților, această diferență a provocat pierderi de aproximativ 301,5 milioane de lei producătorilor locali în perioada 2024–2025.

Sectorul zahărului din Republica Moldova include aproximativ 80 de cultivatori de sfeclă de zahăr, două fabrici de procesare și circa 3 500 de locuri de muncă. Țara produce aproximativ 100 000 de tone de zahăr anual, în timp ce consumul intern este estimat la 65.000–70.000 de tone, ceea ce înseamnă că, în condiții normale, producția locală poate acoperi necesarul pieței. La începutul anului 2026, stocurile de zahăr erau estimate la 90 000 de tone, suficiente pentru aproximativ 16,6 luni de consum, motiv pentru care autorii susțin că măsura urmărește gestionarea pieței și prevenirea dezechilibrelor, nu acoperirea unui deficit de produs.

Autorii subliniază că proiectul nu modifică contingentele preferențiale existente pentru importurile din Uniunea Europeană și nici cota de 3 000 de tone destinată procesatorilor industriali, introdusă la sfârșitul anului 2025.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#importuri preferențiale #cota 3000 tone #zahar

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Linia electrică Vulcănești–Chișinău, unul dintre cele mai importante proiecte pentru securitatea energetică a Republicii Moldova, ar urma să fie pusă în funcțiune la sfârșitul lunii octombrie sau, cel târziu, la începutul lunii noiembrie. Cu toate acestea, Ministerul Energiei nu oferă o garanție fermă că termenul va fi respectat, după numeroasele amânări ale proiectului. Secretarul de stat Carolina Novac a declarat, în Parlament, că aceasta este informația transmisă instituției și a recunoscut că lucrările s-au confruntat cu probleme tehnice și dificultăți în identificarea echipamentelor necesare.

Subiectul a fost abordat după ce deputatul Petru Burduja i-a cerut reprezentantei Ministerului Energiei să confirme public că proiectul va deveni operațional la sfârșitul lunii octombrie sau la începutul lunii noiembrie, în condițiile în care termenele de finalizare au fost amânate în repetate rânduri.

„Întreb pentru ca să audă și cetățenii: nu se va schimba acest termen? Având în vedere că este vorba despre securitatea energetică și că, din 2024 până în prezent, s-a amânat de mai multe ori darea în exploatare a acestui proiect, rog încă o dată să confirmați că va fi pus în funcțiune în perioada menționată”, a solicitat parlamentarul.

În răspunsul său, Carolina Novac a reiterat calendarul anunțat anterior, dar a precizat că acesta reprezintă informația de care dispune Ministerul Energiei.

„Aceasta este informația pe care am primit-o. Sfârșitul lunii octombrie și maximum începutul lunii noiembrie. Aceasta este informația pe care o pot oferi”, a declarat secretara de stat.

Oficialul de la Ministerul Energiei a subliniat că punerea în funcțiune a liniei reprezintă o prioritate majoră pentru Ministerul Energiei, în special în contextul apropierii sezonului rece, când siguranța alimentării cu energie electrică devine esențială.

„Pentru noi, la Ministerul Energiei, acest proiect este de maximă importanță, cu atât mai mult când intrăm în sezonul de iarnă și vrem să ne asigurăm că acest proiect este pus în operare și linia este energizată efectiv”, a explicat Novac.

Secretara de stat a atras însă atenția că respectarea termenelor nu trebuie să compromită cerințele tehnice și de securitate. Potrivit acesteia, toate lucrările trebuie executate la standardele necesare pentru a evita eventuale probleme în exploatare.

Carolina Novac a oferit și explicații privind dificultățile care au întârziat finalizarea proiectului. Una dintre acestea a fost defecțiunea unui autotransformator, echipament esențial pentru funcționarea infrastructurii energetice, care a necesitat reparații în Spania.

„Autotransformatorul care era defect și a fost livrat din Spania a fost reparat în perioada august–septembrie”, a precizat oficialul.

O altă problemă a vizat identificarea unor cabluri necesare pentru liniile terțiare de 35 kV. Potrivit secretarei de stat, echipamentele au fost identificate cu ajutorul consultanților implicați în proiect, însă procesul a fost îngreunat de deficitul regional de componente pentru infrastructura energetică.

Novac a explicat că situația este influențată inclusiv de războiul din Ucraina, unde bombardamentele rusești asupra infrastructurii energetice au crescut cererea pentru echipamente de înaltă tensiune și componente specializate.

„Vedeți și în Ucraina ce se întâmplă. Sunt bombardamente asupra infrastructurii critice de energie electrică și atunci există și o anumită penurie în regiune pentru identificarea acestor echipamente”, a declarat reprezentanta Ministerului Energiei.

Aceasta a dat asigurări că echipamentele necesare au fost identificate și că lucrările continuă într-un ritm accelerat.

Linia electrică Vulcănești–Chișinău, supranumită „Linia independenței energetice”, are o lungime de 157 de kilometri și va conecta Stația Vulcănești de 400 kV cu Stația Chișinău de 330 kV. Proiectul este finanțat de Banca Mondială și are o valoare de aproximativ 61 de milioane de euro.

Construcția liniei propriu-zise a fost încheiată în noiembrie 2025, însă punerea în exploatare a întregului proiect a fost amânată de mai multe ori din cauza problemelor tehnice la Stația electrică Chișinău.

Deși inițial infrastructura trebuia să devină operațională în decembrie 2025, autoritățile au anunțat ulterior termene în martie, mai, iunie și august 2026, fără ca proiectul să fie pus în exploatare comercială. Ultimul termen, sfârșitul lunii octombrie – începutul lunii noiembrie, reprezintă deja a șasea amânare anunțată public.