Ce spun entuziaştii criptomonedelor despre declinul Bitcoin, provocat de Elon Musk

Fanii criptomonedelor s-au confruntat cu un şoc puternic când Elon Musk, fondatorul Tesla şi al doilea cel mai bogat om din lume, a anunţat pe Twitter că producătorul auto nu va mai accepta plăţile cu Bitcoin. Decizia a fost luată pe fondul temerilor cu privire la utilizarea combustibililor fosili în cadrul proceselor de minare, scrie Aleph News.

În februarie, Tesla a anunțat că a cumpărat Bitcoin în valoare de 1,5 miliarde de dolari „pentru mai multă flexibilitate şi pentru a diversifica şi maximiza profiturile”, acceptând plăţile în Bitcoin pentru produsele din cadrul companiei.

Însă imaginea „enviromentally friendly” a companiei lui Musk a venit în contrast cu amprenta masivă de carbon din reţeaua Bitcoin, care foloseşte anual mai multă energie decât Argentina, ţară cu 45 de milioane de locuitori, conform unui studiu al Universităţii Cambridge.

După anunțul lui Elon Musk că Tesla nu va accepta Bitcoin, prețul criptomonedei a scăzut cu până la 16%, piaţa criptomonedelor înregistrând un declin de peste 400 de miliarde de dolari.

„Acesta ar putea fi selloff-ul care duce Bitcoin-ul la un nou maxim istoric. Credem că anunţul este supraestimat şi nu am fi surprinşi dacă Tesla ar anunţa că plănuieşte să transforme piaţa crypto într-una mai verde ”, spune David Grider, membru al companiei de consultanţă Fundstrat Global Advisors, adăugând că moneda ar putea atinge 100.000 de dolari în viitorul apropiat.

„Cel mai logic răspuns este că Musk a simţit presiune” din partea oamenilor care cred că „firma nu poate să fie verde şi să deţină în acelaşi timp criptomonede”, a declarat investitorul Michael Terpin, catalogând decizia iniţială a miliardarului drept „neinformată”.

#plata #Tesla #bitcoin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.