Ce spun entuziaştii criptomonedelor despre declinul Bitcoin, provocat de Elon Musk

Fanii criptomonedelor s-au confruntat cu un şoc puternic când Elon Musk, fondatorul Tesla şi al doilea cel mai bogat om din lume, a anunţat pe Twitter că producătorul auto nu va mai accepta plăţile cu Bitcoin. Decizia a fost luată pe fondul temerilor cu privire la utilizarea combustibililor fosili în cadrul proceselor de minare, scrie Aleph News.

În februarie, Tesla a anunțat că a cumpărat Bitcoin în valoare de 1,5 miliarde de dolari „pentru mai multă flexibilitate şi pentru a diversifica şi maximiza profiturile”, acceptând plăţile în Bitcoin pentru produsele din cadrul companiei.

Însă imaginea „enviromentally friendly” a companiei lui Musk a venit în contrast cu amprenta masivă de carbon din reţeaua Bitcoin, care foloseşte anual mai multă energie decât Argentina, ţară cu 45 de milioane de locuitori, conform unui studiu al Universităţii Cambridge.

După anunțul lui Elon Musk că Tesla nu va accepta Bitcoin, prețul criptomonedei a scăzut cu până la 16%, piaţa criptomonedelor înregistrând un declin de peste 400 de miliarde de dolari.

„Acesta ar putea fi selloff-ul care duce Bitcoin-ul la un nou maxim istoric. Credem că anunţul este supraestimat şi nu am fi surprinşi dacă Tesla ar anunţa că plănuieşte să transforme piaţa crypto într-una mai verde ”, spune David Grider, membru al companiei de consultanţă Fundstrat Global Advisors, adăugând că moneda ar putea atinge 100.000 de dolari în viitorul apropiat.

„Cel mai logic răspuns este că Musk a simţit presiune” din partea oamenilor care cred că „firma nu poate să fie verde şi să deţină în acelaşi timp criptomonede”, a declarat investitorul Michael Terpin, catalogând decizia iniţială a miliardarului drept „neinformată”.

#plata #Tesla #bitcoin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Calea Ferată din Moldova anunță despre implementarea unui ”proiect strategic de consolidare a securității infrastructurii feroviare”, în care un rol important îl are instruirea personalului pentru operarea noilor sisteme de monitorizare și supraveghere.

Proiectul presupune instalarea camerelor video cu senzori termici, a echipamentelor GPS pentru urmărirea trenurilor în timp real și a iluminatului în puncte-cheie de pe traseele feroviare. Toate aceste dotări sunt însoțite de instruiri speciale pentru personalul responsabil de operarea tehnologiilor.

„Instruirea personalului este un element-cheie pentru creșterea nivelului de siguranță, protejarea infrastructurii critice și alinierea la standardele europene de securitate, contribuind direct la securitatea națională și la buna funcționare a fluxurilor logistice regionale”, precizează CFM.

Eforturile nu au fost în zadar, cel puțin din punct de vedere al economiilor. Potrivit întreprinderii, doar în luna decembrie a anului trecut, sistemul modern de monitorizare a circulației trenurilor a permis economisirea a peste 14 tone de motorină, prin reducerea consumului necesar pentru preîncălzirea locomotivelor pe timp de ger.

Proiectul este realizat cu sprijinul Guvernului Statelor Unite ale Americii, prin Programul EXBS, în cadrul Planului Comun de Acțiune Republica Moldova–SUA.

CFM nu a anunțat care sunt costurile proiectului, în contextul în care întreprinderea se confruntă cu o criză financiară. Recent, din acest motiv, Calea Ferată a decis prelungirea concediilor tehnice forțate pentru o parte din șefii companiei.