Ce spun entuziaştii criptomonedelor despre declinul Bitcoin, provocat de Elon Musk

Fanii criptomonedelor s-au confruntat cu un şoc puternic când Elon Musk, fondatorul Tesla şi al doilea cel mai bogat om din lume, a anunţat pe Twitter că producătorul auto nu va mai accepta plăţile cu Bitcoin. Decizia a fost luată pe fondul temerilor cu privire la utilizarea combustibililor fosili în cadrul proceselor de minare, scrie Aleph News.

În februarie, Tesla a anunțat că a cumpărat Bitcoin în valoare de 1,5 miliarde de dolari „pentru mai multă flexibilitate şi pentru a diversifica şi maximiza profiturile”, acceptând plăţile în Bitcoin pentru produsele din cadrul companiei.

Însă imaginea „enviromentally friendly” a companiei lui Musk a venit în contrast cu amprenta masivă de carbon din reţeaua Bitcoin, care foloseşte anual mai multă energie decât Argentina, ţară cu 45 de milioane de locuitori, conform unui studiu al Universităţii Cambridge.

După anunțul lui Elon Musk că Tesla nu va accepta Bitcoin, prețul criptomonedei a scăzut cu până la 16%, piaţa criptomonedelor înregistrând un declin de peste 400 de miliarde de dolari.

„Acesta ar putea fi selloff-ul care duce Bitcoin-ul la un nou maxim istoric. Credem că anunţul este supraestimat şi nu am fi surprinşi dacă Tesla ar anunţa că plănuieşte să transforme piaţa crypto într-una mai verde ”, spune David Grider, membru al companiei de consultanţă Fundstrat Global Advisors, adăugând că moneda ar putea atinge 100.000 de dolari în viitorul apropiat.

„Cel mai logic răspuns este că Musk a simţit presiune” din partea oamenilor care cred că „firma nu poate să fie verde şi să deţină în acelaşi timp criptomonede”, a declarat investitorul Michael Terpin, catalogând decizia iniţială a miliardarului drept „neinformată”.

#plata #Tesla #bitcoin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Transportul feroviar din Republica Moldova își continuă declinul. În perioada ianuarie–septembrie 2025, Căile Ferate din Moldova au transportat doar 232,7 mii de pasageri, cu 49,2% mai puțini decât în aceeași perioadă a anului trecut, arată datele publicate de Biroul Național de Statistică. Parcursul pasagerilor s-a redus, de asemenea, cu 34,9%, până la 26,1 milioane pasageri-km.

Situația este dificilă și pe segmentul de marfă, chiar dacă acesta rămâne relevant în structura transporturilor. Transportul feroviar, care deține 13,4% din totalul mărfurilor transportate în țară, a înregistrat scăderi de 1,3% la volume și 2,4% la parcurs.

Anterior, CFM anunța că toate cele 1.300 de vagoane sunt funcționale, iar cele 12 locomotive continuă să opereze pe rețeaua națională. Totuși, problemele financiare persistă. În 2024, întreprinderea a înregistrat pierderi de 228 milioane lei, iar diminuarea traficului de mărfuri continuă să afecteze veniturile companiei.

Criza financiară a dus la acumularea unor restanțe salariale de peste 100 milioane lei, însă autoritățile afirmă că perioada de achitare a datoriilor s-a redus de la nouă luni la patru.

În paralel, CFM a trecut printr-o restructurare: în luna septembrie numărul angajaților a fost redus de la 5.900 la 3.700, ceea ce reprezintă o diminuare de 37,3%, în special prin eliminarea funcțiilor auxiliare și pensionări. Fondul de salarizare a fost ajustat de la 43 milioane la 35 milioane lei lunar.