Ce spun entuziaştii criptomonedelor despre declinul Bitcoin, provocat de Elon Musk

Fanii criptomonedelor s-au confruntat cu un şoc puternic când Elon Musk, fondatorul Tesla şi al doilea cel mai bogat om din lume, a anunţat pe Twitter că producătorul auto nu va mai accepta plăţile cu Bitcoin. Decizia a fost luată pe fondul temerilor cu privire la utilizarea combustibililor fosili în cadrul proceselor de minare, scrie Aleph News.

În februarie, Tesla a anunțat că a cumpărat Bitcoin în valoare de 1,5 miliarde de dolari „pentru mai multă flexibilitate şi pentru a diversifica şi maximiza profiturile”, acceptând plăţile în Bitcoin pentru produsele din cadrul companiei.

Însă imaginea „enviromentally friendly” a companiei lui Musk a venit în contrast cu amprenta masivă de carbon din reţeaua Bitcoin, care foloseşte anual mai multă energie decât Argentina, ţară cu 45 de milioane de locuitori, conform unui studiu al Universităţii Cambridge.

După anunțul lui Elon Musk că Tesla nu va accepta Bitcoin, prețul criptomonedei a scăzut cu până la 16%, piaţa criptomonedelor înregistrând un declin de peste 400 de miliarde de dolari.

„Acesta ar putea fi selloff-ul care duce Bitcoin-ul la un nou maxim istoric. Credem că anunţul este supraestimat şi nu am fi surprinşi dacă Tesla ar anunţa că plănuieşte să transforme piaţa crypto într-una mai verde ”, spune David Grider, membru al companiei de consultanţă Fundstrat Global Advisors, adăugând că moneda ar putea atinge 100.000 de dolari în viitorul apropiat.

„Cel mai logic răspuns este că Musk a simţit presiune” din partea oamenilor care cred că „firma nu poate să fie verde şi să deţină în acelaşi timp criptomonede”, a declarat investitorul Michael Terpin, catalogând decizia iniţială a miliardarului drept „neinformată”.

#plata #Tesla #bitcoin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Energiei propune modificarea legislației privind gazele naturale, pentru a consolida securitatea energetică a Republicii Moldova și pentru a asigura aprovizionarea stabilă cu gaze a regiunii transnistrene. Proiectul de lege vizează modificarea articolului 85¹ din Legea privind gazele naturale și introduce reguli mai clare privind crearea și utilizarea stocurilor de gaze.

Potrivit proiectului elaborat de Ministerul Energiei, entitatea responsabilă de aprovizionarea cu gaze a regiunii transnistrene va fi obligată să creeze și să mențină stocuri care să acopere cel puțin 15% din consumul mediu anual al consumatorilor finali din regiune, calculat pentru ultimii cinci ani. În calcul va fi inclus doar consumul destinat necesităților interne ale regiunii, fără gazele utilizate pentru producerea energiei electrice livrate în afara acesteia.

În nota informativă se menționează că inițiativa legislativă a fost elaborată „întru diminuarea riscurilor privind securitatea aprovizionării cu gaze naturale a Republicii Moldova, inclusiv a regiunii transnistrene”. Autorii proiectului susțin că măsurile propuse urmăresc „instituirea și implementarea unor reglementări menite să consolideze securitatea energetică a statului”.

În prezent, entitatea responsabilă de aprovizionarea cu gaze a regiunii transnistrene este compania Moldovagaz, desemnată de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică pentru perioada 1 septembrie 2025 – 31 martie 2026. Potrivit datelor din document, ANRE a stabilit anterior că până la 1 noiembrie 2025 compania trebuie să creeze stocuri de aproximativ 57 milioane de metri cubi de gaze pentru regiune.

Proiectul mai prevede că gazele stocate vor putea fi utilizate începând cu 1 noiembrie, pentru a asigura continuitatea livrărilor în sezonul rece. În perioada 1 noiembrie – 31 martie, cantitatea care poate fi folosită lunar va fi limitată astfel încât rezervele să fie distribuite pe toată durata sezonului de încălzire. Depășirea limitei lunare va fi permisă doar în situații justificate, cu aprobarea ANRE și a autorității centrale în domeniul energetic.

Documentul explică necesitatea acestor măsuri prin vulnerabilitatea energetică a țării. „Republica Moldova este totalmente dependentă de importul gazelor naturale”, iar lipsa unor depozite proprii de stocare face ca securitatea energetică să depindă de fluxurile continue de import. În acest context, gazele pot fi stocate în instalații din statele vecine, precum Ucraina sau România.

În nota informativă se mai arată că sistarea livrărilor de gaze către regiunea transnistreană la 1 ianuarie 2025 a generat „o situație critică în regiune și riscuri majore pentru stabilitatea sectorului electroenergetic pe întreg teritoriul Republicii Moldova”. Autoritățile consideră că noile reguli ar putea reduce riscul unor eventuale crize energetice și ar asigura continuitatea livrărilor pentru consumatorii de pe ambele maluri ale Nistrului.

Potrivit proiectului, legea ar urma să intre în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial, iar ANRE va avea la dispoziție 30 de zile pentru a stabili cantitatea totală de gaze care va trebui stocată pentru sezonul rece 2026–2027 și calendarul constituirii acestor rezerve.