Ce spun entuziaştii criptomonedelor despre declinul Bitcoin, provocat de Elon Musk

Fanii criptomonedelor s-au confruntat cu un şoc puternic când Elon Musk, fondatorul Tesla şi al doilea cel mai bogat om din lume, a anunţat pe Twitter că producătorul auto nu va mai accepta plăţile cu Bitcoin. Decizia a fost luată pe fondul temerilor cu privire la utilizarea combustibililor fosili în cadrul proceselor de minare, scrie Aleph News.

În februarie, Tesla a anunțat că a cumpărat Bitcoin în valoare de 1,5 miliarde de dolari „pentru mai multă flexibilitate şi pentru a diversifica şi maximiza profiturile”, acceptând plăţile în Bitcoin pentru produsele din cadrul companiei.

Însă imaginea „enviromentally friendly” a companiei lui Musk a venit în contrast cu amprenta masivă de carbon din reţeaua Bitcoin, care foloseşte anual mai multă energie decât Argentina, ţară cu 45 de milioane de locuitori, conform unui studiu al Universităţii Cambridge.

După anunțul lui Elon Musk că Tesla nu va accepta Bitcoin, prețul criptomonedei a scăzut cu până la 16%, piaţa criptomonedelor înregistrând un declin de peste 400 de miliarde de dolari.

„Acesta ar putea fi selloff-ul care duce Bitcoin-ul la un nou maxim istoric. Credem că anunţul este supraestimat şi nu am fi surprinşi dacă Tesla ar anunţa că plănuieşte să transforme piaţa crypto într-una mai verde ”, spune David Grider, membru al companiei de consultanţă Fundstrat Global Advisors, adăugând că moneda ar putea atinge 100.000 de dolari în viitorul apropiat.

„Cel mai logic răspuns este că Musk a simţit presiune” din partea oamenilor care cred că „firma nu poate să fie verde şi să deţină în acelaşi timp criptomonede”, a declarat investitorul Michael Terpin, catalogând decizia iniţială a miliardarului drept „neinformată”.

#plata #Tesla #bitcoin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Sectorul bancar din Republica Moldova a încheiat luna octombrie 2025 cu un profit cumulat de 3,84 miliarde de lei cu 18,5% ai mult față de perioada similară a anului precedent, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei.

Lider detașat la capitolul profit este BC „Moldova-Agroindbank” S.A. (MAIB), cu un rezultat de aproximativ 1,54 miliarde de lei, echivalentul a circa 40% din profitul total al sectorului. Pe locul doi se află BC „Moldindconbank” S.A., cu un profit de circa 1,16 miliarde de lei (aproximativ 30% din total), iar topul este completat de B.C. „Victoriabank” S.A., cu aproximativ 419 milioane de lei (circa 11%). Împreună, aceste trei bănci cumulează peste 80% din profitul înregistrat de întregul sistem bancar.

OTP Bank S.A. a înregistrat un profit de circa 414 milioane de lei, urmată de „FinComBank” S.A. (aproximativ 121 milioane de lei), B.C. „EXIMBANK” S.A. (circa 74 milioane de lei) și B.C. „ENERGBANK” S.A. (aproximativ 38,5 milioane de lei). Băncile mai mici din sistem – B.C. „ProCredit Bank” S.A., BC „EuroCreditBank” S.A. și B.C. „COMERTBANK” S.A. – au raportat, la rândul lor, profituri pozitive, însă cu ponderi reduse în totalul sectorului.

BNM susține că băncile sunt bine capitalizate, cu un nivel total al capitalurilor proprii de circa 29,7 miliarde de lei și active de aproape 183 miliarde de lei.