Cea mai mare economie europeană tremură şi nu doar de frig

Cea mai mare economie europeană tremură, şi nu doar de frig. Germania riscă eşecul în masă a reţelelor de utilităţi, din cauza embargo-ului de gaz impus de Rusia
Germania ar trebui să se pregătească pentru reduceri mai mari ale livrărilor de gaze ruseşti, deoarece preşedintele Vladimir Putin urmăreşte o strategie conştientă de creştere a preţurilor pentru a submina unitatea europeană, a declarat ministrul Economiei, Robert Habeck.

„Nu avem de-a face cu decizii neregulate, ci cu un război economic, complet raţional şi foarte clar”, a declarat Habeck, vicecancelar în guvernul lui Olaf Scholz, sâmbătă, în cadrul unui panel. „După o reducere de 60%, urmează în mod logic următoarea”.

Liderii germani intensifică avertismentele privind iminenţa unor tulburări şi a unor penurii de gaze naturale în cea mai mare economie europeană, care se bazează pe Rusia pentru aproximativ o treime din energia sa. Putin a redus treptat livrările după ce ţările europene au impus sancţiuni ca răspuns la invazia Rusiei în Ucraina.
Companiile germane de utilităţi sunt expuse riscului unor defecţiuni în cascadă care ar putea necesita activarea unei clauze legale care le-ar permite să transfere creşterile de preţ în afara angajamentelor contractuale, a declarat Habeck.

Germania s-a abţinut deocamdată de la activarea acestei măsuri, deoarece ar duce la o „explozie imediată a preţurilor” pentru consumatori, a declarat el în cadrul unui eveniment sponsorizat de săptămânalul Die Zeit. Guvernul lucrează la o alternativă, a spus el, fără a da detalii.

„Dacă o companie ar da faliment, sau alte companii ar da faliment, este ca un efect de domino care ar duce foarte repede la o recesiune profundă”, a spus el.

Companiile energetice europene se confruntă cu o presiune după ce Rusia a redus fluxurile pe o legătură cheie de gaz la începutul acestei luni, forţând companiile de utilităţi să cumpere combustibil de pe piaţa spot la preţuri ridicate. Preţurile ridicate ale energiei electrice determină tot mai mult fabricile şi întreprinderile germane să reducă cererea, iar guvernul a activat a doua etapă a unui plan de urgenţă pentru gaze în trei etape.

Rusia a redus livrările prin Nord Stream cu 60%, iar gazoductul este programat pentru o închidere completă în această lună pentru întreţinere. Germania a exprimat îndoieli că Nord Stream va relua furnizarea după această operaţiune.

Obiectivul Rusiei este de a menţine preţurile energiei la un nivel ridicat şi de a „distruge unitatea şi solidaritatea ţării”, a declarat Habeck.

Guvernul german şi gigantul energetic Uniper SE discută măsuri de stabilizare. Ministrul de finanţe Christian Lindner a declarat că orice asistenţă guvernamentală suplimentară va fi sub forma unei garanţii de împrumut.

Raţionalizarea gazului – dacă se va ajunge la aşa ceva – prezintă provocări, deoarece reţeaua nu este adesea separată între clienţii rezidenţiali şi cei comerciali, a spus Habeck.
Dacă o fabrică este conectată la reţeaua de gaz şi o întreagă parte a oraşului este conectată la aceasta, atunci această fabrică nu poate fi scoasă din reţea.

„Aceasta va fi probabil reglementată atunci în detrimentul fabricilor care nu sunt conectate la o reţea mixtă”, a spus Habeck.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În aprilie, S.A. „Energocom” a cumpărat 333 493 MWh de energie electrică, cu aproximativ 12,6% mai puțin decât în luna martie, când volumul a fost de 381 513 MWh.

În același timp, prețul mediu ponderat a scăzut considerabil: de la 130,75 euro/MWh în martie la 110,85 euro/MWh în aprilie. Asta înseamnă o reducere de aproape 20 euro pentru fiecare MWh, sau circa 15%.

Structura achizițiilor arată o creștere a dependenței de importuri. În aprilie, 62,82% din energia cumpărată a venit din exterior, comparativ cu 51,76% în martie. Prin urmare, producția internă a acoperit 37,18% din necesar, în scădere față de 48,24% în luna precedentă.

Din totalul importurilor din aprilie, 37,45% au fost realizate prin contracte bilaterale cu furnizori și producători din România și Ucraina, iar 25,37% prin intermediul burselor de energie OPCOM și BRM de pe Piața pentru Ziua Următoare (PZU). În martie, cea mai mare parte a importurilor, 46,33%, a fost achiziționată prin contracte directe, iar doar 5,43% de pe PZU.

Pe partea de producție locală, în aprilie, centralele CET-Nord și Termoelectrica au asigurat 14,05% din totalul energiei, iar sursele regenerabile, parcuri eoliene și fotovoltaice, au contribuit cu 23,13%.

Reprezentanții companiei precizează că prețurile de achiziție nu includ costurile suplimentare pentru transport, rezervarea capacităților sau alte cheltuieli logistice.