Cea mai mare economie europeană tremură şi nu doar de frig

Cea mai mare economie europeană tremură, şi nu doar de frig. Germania riscă eşecul în masă a reţelelor de utilităţi, din cauza embargo-ului de gaz impus de Rusia
Germania ar trebui să se pregătească pentru reduceri mai mari ale livrărilor de gaze ruseşti, deoarece preşedintele Vladimir Putin urmăreşte o strategie conştientă de creştere a preţurilor pentru a submina unitatea europeană, a declarat ministrul Economiei, Robert Habeck.

„Nu avem de-a face cu decizii neregulate, ci cu un război economic, complet raţional şi foarte clar”, a declarat Habeck, vicecancelar în guvernul lui Olaf Scholz, sâmbătă, în cadrul unui panel. „După o reducere de 60%, urmează în mod logic următoarea”.

Liderii germani intensifică avertismentele privind iminenţa unor tulburări şi a unor penurii de gaze naturale în cea mai mare economie europeană, care se bazează pe Rusia pentru aproximativ o treime din energia sa. Putin a redus treptat livrările după ce ţările europene au impus sancţiuni ca răspuns la invazia Rusiei în Ucraina.
Companiile germane de utilităţi sunt expuse riscului unor defecţiuni în cascadă care ar putea necesita activarea unei clauze legale care le-ar permite să transfere creşterile de preţ în afara angajamentelor contractuale, a declarat Habeck.

Germania s-a abţinut deocamdată de la activarea acestei măsuri, deoarece ar duce la o „explozie imediată a preţurilor” pentru consumatori, a declarat el în cadrul unui eveniment sponsorizat de săptămânalul Die Zeit. Guvernul lucrează la o alternativă, a spus el, fără a da detalii.

„Dacă o companie ar da faliment, sau alte companii ar da faliment, este ca un efect de domino care ar duce foarte repede la o recesiune profundă”, a spus el.

Companiile energetice europene se confruntă cu o presiune după ce Rusia a redus fluxurile pe o legătură cheie de gaz la începutul acestei luni, forţând companiile de utilităţi să cumpere combustibil de pe piaţa spot la preţuri ridicate. Preţurile ridicate ale energiei electrice determină tot mai mult fabricile şi întreprinderile germane să reducă cererea, iar guvernul a activat a doua etapă a unui plan de urgenţă pentru gaze în trei etape.

Rusia a redus livrările prin Nord Stream cu 60%, iar gazoductul este programat pentru o închidere completă în această lună pentru întreţinere. Germania a exprimat îndoieli că Nord Stream va relua furnizarea după această operaţiune.

Obiectivul Rusiei este de a menţine preţurile energiei la un nivel ridicat şi de a „distruge unitatea şi solidaritatea ţării”, a declarat Habeck.

Guvernul german şi gigantul energetic Uniper SE discută măsuri de stabilizare. Ministrul de finanţe Christian Lindner a declarat că orice asistenţă guvernamentală suplimentară va fi sub forma unei garanţii de împrumut.

Raţionalizarea gazului – dacă se va ajunge la aşa ceva – prezintă provocări, deoarece reţeaua nu este adesea separată între clienţii rezidenţiali şi cei comerciali, a spus Habeck.
Dacă o fabrică este conectată la reţeaua de gaz şi o întreagă parte a oraşului este conectată la aceasta, atunci această fabrică nu poate fi scoasă din reţea.

„Aceasta va fi probabil reglementată atunci în detrimentul fabricilor care nu sunt conectate la o reţea mixtă”, a spus Habeck.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În perioada 5–6 martie, Ucraina ar putea introduce licențierea importurilor de struguri, vin și băuturi alcoolice tari din Republica Moldova. Măsura este pregătită de Guvernul Ucrainei ca răspuns la interdicția totală impusă de Chișinău asupra importului de carne de pasăre din Ucraina. Despre aceasta a anunțat viceministrul ucrainean al Economiei, Mediului și Agriculturii, Taras Vîsoțki, notează Radio Svoboda.

Potrivit oficialului, decizia de a introduce licențierea reprezintă o „reacție în oglindă” la măsura adoptată de Republica Moldova la sfârșitul lunii ianuarie, când autoritățile au interzis complet importul de carne de pasăre din Ucraina. Interdicția a fost motivată de depistarea unor urme de antibiotice într-un lot de furaje provenite din Ucraina.

Vîsoțki a declarat că autoritățile ucrainene au desfășurat ulterior o investigație complexă, conform standardelor europene. În urma verificărilor, cantitatea mică de produse care nu corespundea normelor a fost distrusă.

„Nu au mai fost identificate alte cazuri de antibiotice în furaje, nici la producătorul respectiv și nici în interiorul țării. De asemenea, nu a fost confirmată prezența reziduurilor de antibiotice în carnea de pasăre – nici de autoritățile noastre competente, nici de partea moldovenească”, a precizat oficialul.

Guvernul Ucrainei consideră decizia Chișinăului nejustificată și susține că aceasta are caracterul unei bariere comerciale netarifare.

„Având în vedere că Moldova a impus o restricție netarifară asupra celui mai important produs exportat de Ucraina pe piața sa, am decis să aplicăm o măsură în oglindă asupra principalului produs exportat de Moldova în Ucraina”, a explicat Vîsoțki.

Potrivit acestuia, interdicția privind exportul de carne de pasăre ucraineană către Republica Moldova este în vigoare de peste o lună, în pofida apelurilor Kievului la dialog. Ucraina a informat deja autoritățile moldovene despre intenția de a introduce licențierea pentru importurile de struguri, vin și băuturi spirtoase, însă până acum nu a primit un răspuns oficial.

Proiectul de hotărâre, publicat de guvernul ucrainean pe 2 martie, se află în prezent în proces de coordonare și ar putea fi aprobat la una dintre următoarele ședințe ale executivului. Dacă va fi adoptat, documentul va intra în vigoare imediat, iar licențierea ar urma să fie aplicată până la sfârșitul anului 2026.

„Ședințele guvernului au loc, de regulă, miercurea. Prin urmare, teoretic, măsura ar putea fi examinată chiar la următoarea ședință și ar putea intra în vigoare începând cu 5 sau 6 martie”, a spus Vîsoțki.

Totuși, oficialul a menționat că guvernul ucrainean este dispus să-și revizuiască decizia dacă dialogul cu Republica Moldova va fi reluat și dacă vor apărea evoluții pozitive în relațiile comerciale dintre cele două state.

Datele prezentate de partea ucraineană arată că, în 2025, exportul de carne de pasăre din Ucraina către Republica Moldova a fost de aproximativ 33 de milioane de dolari, în timp ce importurile ucrainene de produse vitivinicole din Moldova s-au ridicat la circa 40 de milioane de dolari.

„Din păcate, pierderile ar putea fi comparabile pentru ambele părți. Scopul nostru este ca, dimpotrivă, comerțul să se dezvolte și să nu existe restricții care să genereze astfel de pierderi”, a adăugat viceministrul.

Pe de altă parte, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA) de la Chișinău a precizat pe 27 februarie că nu există, deocamdată, niciun embargo aplicat vinurilor moldovenești pe piața ucraineană. Instituția afirmă că discuțiile din ultimele zile reprezintă doar consultări tehnice între autorități.