Cea mai mare economie europeană tremură şi nu doar de frig

Cea mai mare economie europeană tremură, şi nu doar de frig. Germania riscă eşecul în masă a reţelelor de utilităţi, din cauza embargo-ului de gaz impus de Rusia
Germania ar trebui să se pregătească pentru reduceri mai mari ale livrărilor de gaze ruseşti, deoarece preşedintele Vladimir Putin urmăreşte o strategie conştientă de creştere a preţurilor pentru a submina unitatea europeană, a declarat ministrul Economiei, Robert Habeck.

„Nu avem de-a face cu decizii neregulate, ci cu un război economic, complet raţional şi foarte clar”, a declarat Habeck, vicecancelar în guvernul lui Olaf Scholz, sâmbătă, în cadrul unui panel. „După o reducere de 60%, urmează în mod logic următoarea”.

Liderii germani intensifică avertismentele privind iminenţa unor tulburări şi a unor penurii de gaze naturale în cea mai mare economie europeană, care se bazează pe Rusia pentru aproximativ o treime din energia sa. Putin a redus treptat livrările după ce ţările europene au impus sancţiuni ca răspuns la invazia Rusiei în Ucraina.
Companiile germane de utilităţi sunt expuse riscului unor defecţiuni în cascadă care ar putea necesita activarea unei clauze legale care le-ar permite să transfere creşterile de preţ în afara angajamentelor contractuale, a declarat Habeck.

Germania s-a abţinut deocamdată de la activarea acestei măsuri, deoarece ar duce la o „explozie imediată a preţurilor” pentru consumatori, a declarat el în cadrul unui eveniment sponsorizat de săptămânalul Die Zeit. Guvernul lucrează la o alternativă, a spus el, fără a da detalii.

„Dacă o companie ar da faliment, sau alte companii ar da faliment, este ca un efect de domino care ar duce foarte repede la o recesiune profundă”, a spus el.

Companiile energetice europene se confruntă cu o presiune după ce Rusia a redus fluxurile pe o legătură cheie de gaz la începutul acestei luni, forţând companiile de utilităţi să cumpere combustibil de pe piaţa spot la preţuri ridicate. Preţurile ridicate ale energiei electrice determină tot mai mult fabricile şi întreprinderile germane să reducă cererea, iar guvernul a activat a doua etapă a unui plan de urgenţă pentru gaze în trei etape.

Rusia a redus livrările prin Nord Stream cu 60%, iar gazoductul este programat pentru o închidere completă în această lună pentru întreţinere. Germania a exprimat îndoieli că Nord Stream va relua furnizarea după această operaţiune.

Obiectivul Rusiei este de a menţine preţurile energiei la un nivel ridicat şi de a „distruge unitatea şi solidaritatea ţării”, a declarat Habeck.

Guvernul german şi gigantul energetic Uniper SE discută măsuri de stabilizare. Ministrul de finanţe Christian Lindner a declarat că orice asistenţă guvernamentală suplimentară va fi sub forma unei garanţii de împrumut.

Raţionalizarea gazului – dacă se va ajunge la aşa ceva – prezintă provocări, deoarece reţeaua nu este adesea separată între clienţii rezidenţiali şi cei comerciali, a spus Habeck.
Dacă o fabrică este conectată la reţeaua de gaz şi o întreagă parte a oraşului este conectată la aceasta, atunci această fabrică nu poate fi scoasă din reţea.

„Aceasta va fi probabil reglementată atunci în detrimentul fabricilor care nu sunt conectate la o reţea mixtă”, a spus Habeck.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul consilier municipal Ruslan Verbițchi susține că cetățenii Republicii Moldova achită în facturile la gaze un suprapreț față de costul real la care statul a procurat gazele naturale pentru anul 2026. Într-o postare pe Facebook, acesta afirmă că diferența dintre prețul de achiziție și tariful plătit de populație ar ajunge la sute de milioane de euro.

Potrivit datelor prezentate de Verbițchi, compania Energocom a asigurat peste 75% din necesarul de gaze pentru iarna 2025–2026, iar încă din septembrie 2025 ar fi fost contractate peste 90% din volumele necesare pentru întregul an 2026. Statul ar fi cumpărat în total 782 de milioane de metri cubi de gaze la un preț mediu de 410 euro pentru mia de metri cubi, pentru care din buget au fost alocați 320 de milioane de euro.

Conform structurii costurilor prezentate de Verbițchi, 60,52% din această sumă reprezintă prețul gazelor propriu-zise, 28,39% serviciile de transport, 4,84% distribuția, 4,51% furnizarea, iar 1,54% componenta de corectare.

În același timp, cetățenii achită în prezent un tarif de 16,74 lei pentru un metru cub de gaze. Dacă acest tarif este aplicat asupra volumului anual de 782 de milioane de metri cubi, rezultă încasări de aproximativ 667 de milioane de euro, ceea ce înseamnă un supraplus de circa 347 de milioane de euro față de suma plătită de stat pentru achiziția gazelor.

Verbițchi susține că, la prețul de 410 euro pentru mia de metri cubi, tariful real pe care ar trebui să îl plătească populația ar fi de aproximativ 11 lei per metru cub cu TVA inclus, nu 16,74 lei. Diferența de aproape 5,75 lei pentru fiecare metru cub ar genera, potrivit calculelor sale, un profit de circa 229 de milioane de euro obținut pe seama consumatorilor.

Fostul consilier afirmă că această diferență nu ajunge în bugetul de stat, ci este direcționată către diverse companii din sectorul energetic, inclusiv firme apropiate guvernării. El indică în special compania Vestmoldtransgaz, care ar încasa aproape 28,4% din sumele plătite de cetățeni pentru servicii de transport.

În același context, Verbițchi aduce și acuzații privind achiziții publice dubioase, menționând că același software ar fi fost cumpărat atât de Moldovagaz și Chișinău-Gaz cu 52,6 milioane de lei, cât și de Energocom cu încă 7 milioane de lei, inclusiv prin contracte în euro, ceea ce ar contraveni legislației. El afirmă că datele sunt preluate de pe platforma achizitii.md și din surse media finanțate de stat, iar concluziile, spune el, le aparțin cititorilor.