Cel mai mare producător de smartphone-uri din China construiește o superbă clădire în formă de buclă infinită (FOTO)

Oppo, cea mai mare companie de smartphone-uri din China, a oferit lumii multe smartphone-uri frumoase. Este firesc sediul lor de cercetare și dezvoltare din Hangzhou, China este o structură care nu se află în afara lumii și se aliniază obiectivelor de proiectare ale OPPO. „O-tower” este o clădire proiectată de studioul de arhitectură danez, Bjarke Ingels Group (BIG) într-o formă interesantă de buclă infinită. Clădirea este concepută pentru a „conecta solul la cer într-o buclă continuă. Acest O-Tower arată ca o reprezentare măreață a mărcii, așa cum este descris de partenerul BIG Brian Yang:

„Va fi o manifestare arhitecturală a unui produs OPPO: elegant fără efort, ridicând în același timp calitatea vieții umane în oraș. ”

„O-tower” este un parc de 10.000 mp între un lac natural, un centru urban care va găzdui un program extins pentru cea mai mare companie de smartphone-uri din China, precum și un peisaj verde luxuriant. ‘O-tower’ va servi cu siguranță ca reper iconic în oraș, deoarece litera masivă- O se aprinde după apusul soarelui, creând proeminență pe orizontul orașului Hangzhou noaptea.

„Oaza centrală și parcul umed din jur [Hangzhou] extind domeniul public în inima complexului”, a explicat Bjarke Ingels, fondatorul studioului de arhitectură din Danemarca, BIG.

Etajele inferioare ale clădirii vor găzdui spații de expoziție, zone de conferințe și o cantină, în timp ce etajele de birouri de deasupra vor fi îmbinate cu o serie de spații cu înălțime triplă. Clădirea va fi înfășurată într-o „fațadă cu amprentă” unică, cu jaluzele adaptabile orientate în funcție de unghiul soarelui. Arhitectul spune că acest lucru va reduce consumul de energie și poluarea luminoasă.

#OPPO #Clădire în forma de buclă

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.