Cele mai mari prețuri la alimente la nivel mondial din ultimii 10 ani. Ce a stimulat creșterea

În luna mai, indicele global al preţurilor la produsele alimentare a continuat să crească pentru a 12-a lună consecutiv. Potrivit Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), prețurile la produsele alimentare au atins cel mai ridicat nivel de după luna septembrie 2011.

În fiecare lună, FAO publică propriul său Food Price Index, care măsoară modificările de preţuri înregistrate la un coş de alimente format din cereale, uleiuri vegetale, lactate, carne şi zahăr. În luna mai 2021, acest indice a crescut până la 127,1 puncte, de la o valoare de 121,3 puncte în luna aprilie (o cifră revizuită uşor în sus faţă de valoarea iniţială de 120,9 puncte).

Creşterea din ultima lună a fost stimulată în primul rând de avansul preţurilor la cereale, care au înregistrat o creştere de 6% comparativ cu luna aprilie şi una de 36,6% în ritm anual. În interiorul acestei categorii, preţurile la porumb au fost în frunte, cu un avans de 89,9% comparativ cu luna mai a anului trecut.

La fel, au crescu prețurile la uleiurile vegetale cu 7,8% în luna mai, ca urmare a majorării cotaţiilor la uleiul de palmier.

Au crescut și preţurile la zahăr au crescut cu 6,8%, în mare parte ca urmare a îngrijorărilor cu privire la producţia scăzută din Brazilia. În același timp, preţurile la carne au crescut cu 2,2% comparativ cu luna aprilie iar preţurile la lactate au înregistrat un avans de 1,8%, scrie Agerpres.

De asemenea, FAO prognozează o recoltă de cereale la nivel mondial record de aproape 2,821 miliarde de tone, în creştere cu 1,9% comparativ cu nivelul din 2020. Potrivit FAO, prognozele sale referitoare la o producţie record de cereale sunt susţinute de o creştere preconizată de 3,7% a producţiei de porumb, în timp ce producţia de grâu ar urma să înregistreze un avans de 1,4% iar cea de orez un avans de 1%.

Consumul mondial de cereale în 2021/2022 este aşteptat să crească şi el cu 1,7% până la un nou maxim de 2,826 miliarde de tone, cu puţin peste nivelul producţiei. „Consumul mondial de cereale este preconizat să crească în tandem cu populaţia globului”, subliniază FAO.

#nivel mondial #preturi #crestere #alimente

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor pregătește un proces de armonizare și aliniere a cotelor de impozitare, care va fi reflectat în politica fiscală pentru anul 2027. Declarația a fost făcută de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, care susține că actualul sistem fiscal este fragmentat și favorizează evaziunea și subplata obligațiilor către stat.

Potrivit ministrului, chiar și în prezent, prin avizul Guvernului la o inițiativă legislativă a deputaților, numărul regimurilor fiscale este redus de la 12 la 11, urmând ca, în următorii ani, acesta să scadă treptat la 7–8 regimuri, iar pe termen mediu chiar la două sau maximum trei regimuri fiscale.

„Această fragmentare afectează uniformitatea sistemului. Avem diferențieri și «ciopârțeli» care duc direct la posibilități de evaziune și subplată a obligațiilor fiscale. Trebuie să ajungem la baze de impozitare mai uniforme, astfel încât statul să poată funcționa corect”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a subliniat că reforma va presupune un exercițiu complex și cuprinzător, care va genera dezbateri inclusiv sensibile cu mediul de afaceri, însă autoritățile urmăresc să construiască un sistem coerent și sustenabil pe termen lung. „Cu siguranță vom avea o discuție interesantă, inclusivă, poate cu unele nemulțumiri, dar obiectivul este să facem lucrurile corect”, a precizat oficialul.

Datele prezentate anterior de economiști indică dimensiunea problemei. Într-un interviu pentru publicația ZIUA, economistul Veaceslav Ioniță a declarat că în Republica Moldova există peste 100 de facilități fiscale, iar impactul acestora asupra bugetului se ridică la circa 25 de miliarde de lei.