Cele mai mari prețuri la alimente la nivel mondial din ultimii 10 ani. Ce a stimulat creșterea

În luna mai, indicele global al preţurilor la produsele alimentare a continuat să crească pentru a 12-a lună consecutiv. Potrivit Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), prețurile la produsele alimentare au atins cel mai ridicat nivel de după luna septembrie 2011.

În fiecare lună, FAO publică propriul său Food Price Index, care măsoară modificările de preţuri înregistrate la un coş de alimente format din cereale, uleiuri vegetale, lactate, carne şi zahăr. În luna mai 2021, acest indice a crescut până la 127,1 puncte, de la o valoare de 121,3 puncte în luna aprilie (o cifră revizuită uşor în sus faţă de valoarea iniţială de 120,9 puncte).

Creşterea din ultima lună a fost stimulată în primul rând de avansul preţurilor la cereale, care au înregistrat o creştere de 6% comparativ cu luna aprilie şi una de 36,6% în ritm anual. În interiorul acestei categorii, preţurile la porumb au fost în frunte, cu un avans de 89,9% comparativ cu luna mai a anului trecut.

La fel, au crescu prețurile la uleiurile vegetale cu 7,8% în luna mai, ca urmare a majorării cotaţiilor la uleiul de palmier.

Au crescut și preţurile la zahăr au crescut cu 6,8%, în mare parte ca urmare a îngrijorărilor cu privire la producţia scăzută din Brazilia. În același timp, preţurile la carne au crescut cu 2,2% comparativ cu luna aprilie iar preţurile la lactate au înregistrat un avans de 1,8%, scrie Agerpres.

De asemenea, FAO prognozează o recoltă de cereale la nivel mondial record de aproape 2,821 miliarde de tone, în creştere cu 1,9% comparativ cu nivelul din 2020. Potrivit FAO, prognozele sale referitoare la o producţie record de cereale sunt susţinute de o creştere preconizată de 3,7% a producţiei de porumb, în timp ce producţia de grâu ar urma să înregistreze un avans de 1,4% iar cea de orez un avans de 1%.

Consumul mondial de cereale în 2021/2022 este aşteptat să crească şi el cu 1,7% până la un nou maxim de 2,826 miliarde de tone, cu puţin peste nivelul producţiei. „Consumul mondial de cereale este preconizat să crească în tandem cu populaţia globului”, subliniază FAO.

#nivel mondial #preturi #crestere #alimente

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai multe companii-fanion ale Europei – între care constructorul auto Mercedes-Benz și grupul de lux LVMH – conduc o campanie corporativă menită să îmblânzească răspunsul Bruxelles-ului la noile amenințări comerciale lansate de Donald Trump, scrie Bloomberg. Executivi ai unor grupuri din industria auto, bunuri de lux și băuturi spirtoase au avut întâlniri neoficiale cu oficiali americani și au presat capitalele europene să ajungă rapid la un acord pentru a evita o escaladare tarifară.

Potrivit surselor citate, lobby-ul include solicitarea de a scoate produse-simbol ale Statelor Unite – precum bourbonul – de pe lista de exporturi vizate de represaliile Uniunii Europene, în speranța că Washingtonul va renunța la taxele anunțate de până la 50 % pe automobile și metale. Miza este deadline-ul din 9 iulie, dată la care Casa Albă ar putea oficializa noile tarife.

Comisia Europeană a pregătit o listă de contramăsuri ce ar putea taxa exporturi americane în valoare de circa 95 miliarde EUR, însă presiunile unor state membre și ale marilor grupuri industriale ar putea reduce pachetul de răspuns cu până la 70 miliarde EUR, spun sursele Bloomberg.

Industria europeană, îngrijorată de pierderile de piață și marjele tot mai subțiri pe piața americană, militează deschis – dar și pe canale diplomatice discrete – pentru un compromis rapid care să evite un nou război comercial transatlantic. Dacă negocierile eșuează, Bruxelles-ul ar putea activa setul de tarife de represalii chiar din luna august, lovind exporturi americane de agricultură, băuturi spirtoase și produse industriale.

De partea cealaltă, Trump susține că noile taxe sunt menite să „echilibreze” relațiile comerciale și să stimuleze producția în SUA, însă analiștii avertizează că un ciclu de tarife și contra-tarife ar afecta lanțuri de aprovizionare de miliarde și ar pune presiune pe creșterea economică de ambele părți ale Atlanticului.

Decizia finală a UE va depinde de rezultatul negocierilor de ultim moment, dar lobby-ul corporativ arată cât de mult cântărește sectorul privat în conturarea politicilor comerciale europene, atunci când locurile de muncă și profitabilitatea sunt puse în joc.