Cele mai proaste drumuri regionale din Republica Moldova intră în reabilitare. Este vorba de 120 km

Autoritățile anunță despre reabilitarea a 120 km de drumuri regionale pentru accesul mai facil către punctele de frontieră Giurgiulești, Leușeni și Ungheni.

Este vorba despre reabilitarea tronsoanelor pe:

Coridorul 5, R13 – Ivanovca-Izvoare-Varnița-Ocolina-M2 cu o lungime de 35 km,

Coridorul 8.1 și Coridorul 8.2 – Cornești-Boghenii Noi – Napadeni-M5(G88) cu o lungime de 33 km;

Coridorul 24 – R34-Ciobălaccia-Tărtaul-R56-Baimaclia-Enichioi-R37 cu o lungime de 43 km).

„Implementarea proiectului ne va ajuta să avem drumuri mai bune în sate, să îmbunătățim trecerea frontierei cu România și să fim mai pregătiți în situații de urgență. ”Conectivitate rurală în Moldova” va fi finanțat de Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare și Asociația Internațională pentru Dezvoltare”, anunță ministrul Infrastructurii Andrei Spînu.

Deocamdată nu a fost anunțată suma pentru reabilitarea celor 120 km de drum, însă potrivit estimărilor ar fi nevoie de 120 milioane de euro în condițiile în care reabilitarea un km de drum costă 1 milion de euro.

Republica Moldova are nevoie de 7 miliarde de euro pentru reabilitarea celor 6000 de km de drum din întreaga țară.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#reabilitare #drumuri #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa a ajuns să susțină Ucraina printr-un model financiar tot mai fragil, după ce ideea unui „împrumut reparatoriu” a eșuat sau, cel puțin, a fost amânată pe termen nedeterminat, scrie revista The Spectator într-o analiză semnată de comentatorul Owen Matthews.

Potrivit autorului, odată cu blocarea acestui mecanism financiar, sistemul de „susținere vitală” a Kievului a devenit mai vulnerabil ca niciodată. În lipsa unei soluții structurale pe termen lung, finanțarea Ucrainei depinde tot mai mult de împrumuturi și decizii politice temporare.

În timp ce Statele Unite ale Americii continuă eforturile de a impune un acord de pace, Europa a ales să parieze pe continuarea finanțării conflictului. Această abordare, susține The Spectator, mută povara economică aproape exclusiv pe umerii contribuabililor europeni și lasă Ucraina într-o situație de dependență financiară tot mai accentuată.

„În rezultatul acestor decizii, Ucraina a ajuns, în sens literal, să trăiască pe datorie”, notează Owen Matthews, subliniind că lipsa unor instrumente financiare durabile riscă să slăbească stabilitatea economică a țării pe termen mediu și lung.

Analiza The Spectator sugerează că, fără un consens clar în Europa privind utilizarea activelor rusești sau alte forme de finanțare solidă, sprijinul pentru Ucraina va rămâne vulnerabil la schimbările politice și la oboseala economică tot mai vizibilă în statele membre.