Cele mai proaste drumuri regionale din Republica Moldova intră în reabilitare. Este vorba de 120 km

Autoritățile anunță despre reabilitarea a 120 km de drumuri regionale pentru accesul mai facil către punctele de frontieră Giurgiulești, Leușeni și Ungheni.

Este vorba despre reabilitarea tronsoanelor pe:

Coridorul 5, R13 – Ivanovca-Izvoare-Varnița-Ocolina-M2 cu o lungime de 35 km,

Coridorul 8.1 și Coridorul 8.2 – Cornești-Boghenii Noi – Napadeni-M5(G88) cu o lungime de 33 km;

Coridorul 24 – R34-Ciobălaccia-Tărtaul-R56-Baimaclia-Enichioi-R37 cu o lungime de 43 km).

„Implementarea proiectului ne va ajuta să avem drumuri mai bune în sate, să îmbunătățim trecerea frontierei cu România și să fim mai pregătiți în situații de urgență. ”Conectivitate rurală în Moldova” va fi finanțat de Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare și Asociația Internațională pentru Dezvoltare”, anunță ministrul Infrastructurii Andrei Spînu.

Deocamdată nu a fost anunțată suma pentru reabilitarea celor 120 km de drum, însă potrivit estimărilor ar fi nevoie de 120 milioane de euro în condițiile în care reabilitarea un km de drum costă 1 milion de euro.

Republica Moldova are nevoie de 7 miliarde de euro pentru reabilitarea celor 6000 de km de drum din întreaga țară.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#reabilitare #drumuri #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.