Cele mai proaste drumuri regionale din Republica Moldova intră în reabilitare. Este vorba de 120 km

Autoritățile anunță despre reabilitarea a 120 km de drumuri regionale pentru accesul mai facil către punctele de frontieră Giurgiulești, Leușeni și Ungheni.

Este vorba despre reabilitarea tronsoanelor pe:

Coridorul 5, R13 – Ivanovca-Izvoare-Varnița-Ocolina-M2 cu o lungime de 35 km,

Coridorul 8.1 și Coridorul 8.2 – Cornești-Boghenii Noi – Napadeni-M5(G88) cu o lungime de 33 km;

Coridorul 24 – R34-Ciobălaccia-Tărtaul-R56-Baimaclia-Enichioi-R37 cu o lungime de 43 km).

„Implementarea proiectului ne va ajuta să avem drumuri mai bune în sate, să îmbunătățim trecerea frontierei cu România și să fim mai pregătiți în situații de urgență. ”Conectivitate rurală în Moldova” va fi finanțat de Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare și Asociația Internațională pentru Dezvoltare”, anunță ministrul Infrastructurii Andrei Spînu.

Deocamdată nu a fost anunțată suma pentru reabilitarea celor 120 km de drum, însă potrivit estimărilor ar fi nevoie de 120 milioane de euro în condițiile în care reabilitarea un km de drum costă 1 milion de euro.

Republica Moldova are nevoie de 7 miliarde de euro pentru reabilitarea celor 6000 de km de drum din întreaga țară.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#reabilitare #drumuri #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.