Chicu, slujinicul lui Dodon! Alaiba: Dintre toate conservele oligarhice este cel mai sârguincios

Din toate conservele oligarhice, cel mai sârguincios în ultimul timp mi se pare Ion Chicu. Iar eu îl priveam în calitate de premier și chiar credeam că e incapabil să muncească… , susține deputatul PAS, Dumitru Alaiba.

Potrivit lui Alaiba, Chicu a reușit să fie și ministru al Finanțelor în guvernul lui Plahotniuc, Prim ministru în guvernul Dodon. Iar guvernul condus de Chicu a ajuns să fie susținut și de Șor. A fost și pe scena protestului lui Plahotniuc din 2019. Protestul cu aruncat curcani peste gard spre Dodon, dacă vă amintiți. După asta Plahotniuc a fugit, iar Chicu a decis să-l slujească și pe Dodon. Adică s-a aruncat și pe sine peste gard, după curcani.

„A reușit și împrumutul rusesc să-l „negocieze” pentru Dodon. Și scheme pentru Șor, susținut de deputații lui în Parlament a reușit. Și nuntă în plină pandemie a reușit. Adică, „nuntă, care nu a fost nuntă ci așa, o petrecere de sărbătoare”, cum s-a justificat. A reușit peste tot! A reușit să-i slujească chiar pe toți! Puțini sunt din cei care să-i poată bifa chiar pe toți, așa cum poate Chicu”, a punctat Alaiba.

Deputatul PAS susține că acum Chicu s-a reprofilat marele luptător pentru adevăr. Utilizează multe adjective în discursul său. „Avem puțin asemenea „tehnocrați”. Și știți ceva? Să vină rușii mâine peste noi, tehnocrați ca Chicu vor fi bucuroși „să se implice”, „să ajute țara”, pentru că „țara trebuie guvernată” și tot din astea”.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#Chicu #ministru #premier

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mass-media din Republica Moldova se confruntă în continuare cu probleme grave. Deși în 2025, comparativ cu anii precedenți, valoarea indicatorilor a înregistrat o creștere minoră, problemele sistemice majore în activitatea presei nu au remediate, conform Indicelui privind Situația Presei în Moldova (ISPM) pentru 2025, lansat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI).

Documentul este elaborat pentru al X-a an consecutiv. Indicele oferă o analiză a presei în ansamblu, evidențiind problemele și evoluțiile-cheie din sectorul media. Starea presei autohtone a fost apreciată de o echipă de 14 evaluatori, iar punctajul general al ISPM pentru anul 2025 constituie 32.4 puncte în acest an.

Starea presei a fost evaluată în conformitate cu șapte indicatori: cadrul juridic de reglementare, contextul politic, mediul economic, mediul profesional, calitatea jurnalismului, securitatea informațională din perspectivă mediatică și securitatea jurnaliștilor.

Conform raportului, securitatea jurnaliștilor a înregistrat cel mai accentuat regres. Acest lucru s-a produs pe fundalul frecvenței incidentelor de intimidare și agresare a reporterilor în spațiul public, a hărțuirii online și a normalizării discursului ostil față de presă.

În ceea ce privește cadrul juridic, indicatorul a înregistrat o creștere ușoară. Tendința este explicată printr-o o serie de intervenții în legislația audiovizuală, precum și modificări legislative care vizează protecția jurnalistului. Totuși, s-a constatat că există lacune majore în reglementarea coerentă a presei online și a celei scrise și lipsa obligațiilor clare de transparență a proprietății în mediul digital.

Și indicatorul dedicat mediului economic de activitate a presei a înregistrat o creștere minoră, avans susținut mai ales de consolidarea independenței editoriale în rândul redacțiilor independente, precum și de existența unor mecanisme de sprijin prin subvenționare. Totuși, raportul constată că veniturile din publicitate sunt insuficiente, o parte semnificativă a bugetelor continuă să fie direcționată către platforme globale, iar dependența de finanțări externe persistă.

Mediul profesional a crescut la 35 de puncte. A fost consolidată infrastructura de profesionaliza, însă calitatea jurnalismului a înregistrat o scădere ușoară, pe fundalul reducerii punctajului pluralismului intern.

Autorii raportului recomandă adoptarea unei legi generale a mass-mediei, care să vizeze inclusiv presa online, transpunerea standardelor anti-SLAPP, revizuirea mecanismelor problematice de suspendare sau retragere a licențelor, consolidarea garanțiilor privind accesul la informație, sporirea protecției jurnaliștilor și eficientizarea răspunsului instituțional la agresiuni și hărțuire, inclusiv în mediul online.

În 2024, mass-media din Moldova a fost apreciată cu 31.6 de puncte.

Raportul privind starea mass-mediei este parte a proiectului „Avansarea educației mediatice și sprijinirea mass-media din Republica Moldova”, susținut de Suedia și implementat de Internews. Programul își propune să contribuie la creșterea unui sector media divers, independent și viabil financiar, și la abilitarea tinerilor din Moldova de a naviga în siguranță în mediul complex de informare.