Chicu, slujinicul lui Dodon! Alaiba: Dintre toate conservele oligarhice este cel mai sârguincios

Din toate conservele oligarhice, cel mai sârguincios în ultimul timp mi se pare Ion Chicu. Iar eu îl priveam în calitate de premier și chiar credeam că e incapabil să muncească… , susține deputatul PAS, Dumitru Alaiba.

Potrivit lui Alaiba, Chicu a reușit să fie și ministru al Finanțelor în guvernul lui Plahotniuc, Prim ministru în guvernul Dodon. Iar guvernul condus de Chicu a ajuns să fie susținut și de Șor. A fost și pe scena protestului lui Plahotniuc din 2019. Protestul cu aruncat curcani peste gard spre Dodon, dacă vă amintiți. După asta Plahotniuc a fugit, iar Chicu a decis să-l slujească și pe Dodon. Adică s-a aruncat și pe sine peste gard, după curcani.

„A reușit și împrumutul rusesc să-l „negocieze” pentru Dodon. Și scheme pentru Șor, susținut de deputații lui în Parlament a reușit. Și nuntă în plină pandemie a reușit. Adică, „nuntă, care nu a fost nuntă ci așa, o petrecere de sărbătoare”, cum s-a justificat. A reușit peste tot! A reușit să-i slujească chiar pe toți! Puțini sunt din cei care să-i poată bifa chiar pe toți, așa cum poate Chicu”, a punctat Alaiba.

Deputatul PAS susține că acum Chicu s-a reprofilat marele luptător pentru adevăr. Utilizează multe adjective în discursul său. „Avem puțin asemenea „tehnocrați”. Și știți ceva? Să vină rușii mâine peste noi, tehnocrați ca Chicu vor fi bucuroși „să se implice”, „să ajute țara”, pentru că „țara trebuie guvernată” și tot din astea”.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#Chicu #ministru #premier

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a lansat procedura de contractare a serviciilor de consultanță pentru elaborarea unui studiu complex de Evaluare a Impactului asupra Mediului și Social (EIMS), necesar proiectului de extindere a Portul Giurgiulești gestionat de stat, în sumă de 660 mii de lei. Studiul vizează atât impactul la nivel național, cât și pe cel transfrontalier, având în vedere amplasarea proiectului într-o zonă cu sensibilitate ecologică excepțională, la confluența Dunării cu Prutul.

Potrivit Caietului de Sarcini, contractul are o durată maximă de șapte luni de la semnare și presupune realizarea unor analize exhaustive privind biodiversitatea, corpurile de apă, solurile, peisajul, emisiile și deșeurile generate, precum și formularea unor măsuri clare de prevenire, reducere și compensare a impacturilor negative. Rezultatul final va fi un Plan de Management de Mediu și Social, care să ghideze fazele de construcție și operare ale extinderii portului.

Autoritățile subliniază că proiectul trebuie să respecte un cadru legal strict, inclusiv legislația națională în domeniul protecției mediului și convențiile internaționale aplicabile. Amplasamentul se află în aria Rezervația Biosferei Prutul de Jos, inclusă în Rețeaua Mondială UNESCO, în zona Ramsar „Lacurile Prutului de Jos” și într-un sit Emerald, ceea ce impune evaluări detaliate și proceduri speciale. În acest context, aplicarea Convenția Espoo este obligatorie, consultantul urmând să analizeze potențialele efecte asupra mediului din statele vecine și să sprijine consultările transfrontaliere.

Caietul de Sarcini prevede realizarea unor studii de bază ample, inclusiv inventare floristice și faunistice pe teren, analize hidrologice și hidromorfologice ale Dunării și Prutului, studii pedologice, geologice și climatice, precum și modelări predictive privind dinamica apelor, sedimentarea și riscurile de inundații. De asemenea, va fi analizată o gamă de alternative rezonabile, inclusiv opțiunea de a nu realiza proiectul, pentru a justifica soluția finală aleasă.

Inițiativa vine pe fundalul controverselor generate anul trecut, când MIDR a promovat un proiect de hotărâre ce viza schimbarea destinației unui teren forestier de peste 61 de hectare din extravilanul satului Giurgiulești, teren aflat în administrarea Ministerului Mediului și a Agenției „Moldsilva”. Propunerea presupunea transferul acestuia către Agenția Proprietății Publice, pentru utilizare industrială și de transport, fără compensarea pierderilor forestiere, fapt care a stârnit reacții critice din partea experților și organizațiilor de mediu.

Specialiștii au avertizat că o asemenea schimbare ar putea contraveni legislației privind ariile naturale protejate și angajamentelor internaționale ale Republicii Moldova, inclusiv obiectivelor asumate prin strategia „Moldova Europeană 2030”, care prevede extinderea suprafeței ariilor protejate. În acest context, autoritățile susțin că studiul EIMS este esențial pentru a clarifica legalitatea, fezabilitatea și impactul real al extinderii Portului Giurgiulești, înainte de orice decizie finală privind implementarea proiectului.