Chiriile și locuințele din Europa devin tot mai scumpe. Cum au evoluat prețurile în august

Preţurile locuinţelor şi chiriile în cele 27 de state membre ale UE şi-au continuat creşterea în trimestrul doi din 2022, urcând cu 9,9% şi, respectiv, 1,7%, comparativ cu perioada similară din 2021, arată datele publicate vineri de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Între 2010 şi trimestrul doi din 2011, preţurile locuinţelor şi chiriile în UE au urmat căi similare, dar după trimestrul doi din 2011 au evoluat diferit: în timp ce chiriile au crescut semnificativ până în trimestrul doi din 2022, preţurile locuinţelor au fluctuat considerabil.

După un declin sever între trimestrul doi din 2011 şi primul trimestru din 2013, preţurile locuinţelor au rămas mai mult sau mai puţin stabile în perioada 2013 – 2014. Apoi, a fost o creştere rapidă la începutul lui 2015, iar de atunci preţurile locuinţelor au crescut într-un ritm mai rapid decât chiriile.

Din 2010 până în trimestrul doi din 2022, chiriile au crescut cu 18%, iar preţurile locuinţelor cu 48%. Preţurile locuinţelor au fost mai mult decât duble în Estonia, Ungaria, Luxemburg, Cehia, Letonia, Lituania şi Austria.

Când comparăm trimestrul doi din 2022 cu 2010, preţurile locuinţelor au urcat mai mult decât chiriile în 19 state membre UE.

Preţurile locuinţelor s-au majorat în 24 de state membre UE şi au scăzut în trei, cel mai semnificativ avans fiind în Estonia (196%), Ungaria (168%) şi Luxemburg (135%), Letonia (131%), Lituania şi Cehia (ambele cu 130%) şi Austria (121%). Scăderi au fost observate în Grecia (minus 23%), Italia (minus 8%) şi Cipru (minus 6%).

Când comparăm trimestrul doi din 2022 cu 2010 în privinţa chiriilor, preţurile au crescut în 25 state membre UE şi au scăzut în două: Grecia (minus 24%) şi Cipru (minus 0,2%). Cea mai semnificativă expansiune a fost în Estonia (214%), Lituania (139%) şi Irlanda (82%).

#scumpire #chirie #pret #locuinta

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Parlamentul Republicii Moldova urmează să facă o serie de modificări legislative menite să fortifice transparența și eficiența proceselor decizionale din cadrul Băncii Naționale a Moldovei Propunerile includ ajustări semnificative în componența și procedurile de numire și revocare a membrilor Consiliului de supraveghere și ai Comitetului Executiv, potrivit unui proiect de lege propus spre consultări publice.

Printre principalele modificări se numără excluderea unui membru din Consiliul de supraveghere care ocupă simultan funcția de viceguvernator al Băncii Naționale și creșterea numărului membrilor independenți ai Consiliului de supraveghere de la 4 la 5 De asemenea se propune introducerea consultării Consiliului de supraveghere de către Președintele Parlamentului Guvernatorul BNM sau Comisia economie buget și finanțe în funcție de poziția vizată. Avizul emis de Consiliu va fi prezentat Parlamentului și audiat înainte de votul pentru numirea candidaților

Modificările propun și consolidarea procedurilor de revocare prin asigurarea dreptului la audiere pentru membrii organelor de conducere înainte de emiterea unei hotărâri de revocare. Totodată implicarea Președintelui Republicii Moldova în procesul de revocare va crea o procedură de dublu veto iar contestațiile privind hotărârile de revocare vor fi soluționate în termen de 3 luni

Pentru a asigura o mai bună calificare și eligibilitate a membrilor Consiliului de supraveghere se extind domeniile de calificare și se reduce durata mandatului membrilor independenți de la 7 la 5 ani astfel evitându-se suprapunerea mandatelor. Măsurile includ și notificarea anticipată a Parlamentului despre expirarea mandatelor membrilor și stabilirea unui termen clar pentru numirea noilor membri după încheierea mandatelor

#lege #BNM #parlament