Chișinăul, aeroportul străinilor! 70% dintre pasageri nu sunt moldoveni

Aproximativ 70% dintre cei care au călătorit spre și dinspre Republica Moldova în 2024 și în prima jumătate a anului 2025 au avut cetățenie străină, potrivit datelor furnizate de Poliția de Frontieră și publicate de BoardingPass.ro.

În 2024, 2.938.550 de pasageri străini au tranzitat aeroportul din Chișinău, în timp ce numărul moldovenilor care au călătorit cu avionul a fost de 1.371.547. Cei mai numeroși pasageri au fost cetățenii ucraineni, în total 1.161.695 de persoane, urmați de români, în număr de 930.725. Pe pozițiile următoare s-au aflat rușii, cu 132.219 pasageri, israelienii, cu 126.813, și italienii, cu 90.027. Tot în 2024, 66.157 de cetățeni americani au intrat sau au ieșit din Republica Moldova pe calea aerului. Un număr notabil l-au reprezentat și cetățenii azeri, armeni, uzbeci, georgieni și kazahi, iar 3.248 de călători au utilizat pașapoarte ONU.

Tendința s-a accentuat în 2025. În primele șase luni ale anului, 71,9% dintre pasagerii aeroportului „Eugen Doga” au fost străini. Poliția de Frontieră a înregistrat 2.557.415 pasageri în această perioadă, dintre care 716.300 moldoveni și 1.841.115 cetățeni străini. Și în 2025, ucrainenii au fost cei mai numeroși, cu 762.850 de pasageri, urmați de români, în număr de 598.314. Pe lista celor mai prezenți se află și cetățenii ruși, israelieni și italieni.

Un aspect semnificativ este acela că, în primele șase luni ale anului 2025, numărul cetățenilor ucraineni care au zburat spre sau dinspre Chișinău a depășit numărul moldovenilor. În total, aeroportul a înregistrat 2,5 milioane de pasageri în primul semestru al anului 2025, cu 49,2% mai mulți decât în aceeași perioadă a anului precedent.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#pasageri #Aeroport #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Unul dintre cele mai controversate puncte ale planului de pace vizează Centrala Nucleară Zaporojie, relatează Reuters. Potrivit experților citați de agenție, chiar și în cazul în care Kievul va recăpăta controlul asupra celei mai mari centrale nucleare din Europa, procesul de evaluare și repunere în funcțiune ar putea dura mai mulți ani.

Conform estimărilor, ar fi necesari cel puțin doi-trei ani doar pentru a determina starea reală a centralei după perioada de ocupație și exploatare în condiții de risc. Ulterior, ar fi nevoie de încă aproximativ trei ani pentru restaurarea echipamentelor și readucerea centralei la o funcționare deplină.

Situația este complicată de faptul că autoritățile ucrainene nu dețin în prezent informații exacte despre starea tehnică a centralei. Compania de stat Energoatom a declarat că Kievul nu cunoaște situația reală a instalațiilor nucleare de la Zaporojie în acest moment.

Între timp, impactul asupra sistemului energetic al Ucrainei este major. Potrivit analiștilor, deficitul actual de capacități de producere a energiei electrice se ridică la aproximativ 4 gigawați, echivalentul puterii a patru reactoare ale centralei nucleare de la Zaporojie.

Experții avertizează că, fără revenirea acestei capacități în sistem, securitatea energetică a Ucrainei va rămâne vulnerabilă pe termen mediu și lung, chiar și în eventualitatea unui acord de pace.