Chișinăul ia un credit de 31 de milioane de euro de la BERD ca să mai arunce un cablu peste Prut

Republica Moldova va beneficia de un împrumut de 30,8 milioane de euro de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) pentru a finanța proiectul „Interconectarea rețelelor de energie electrică din Moldova și România, faza a II-a”. Acordul de împrumut a fost semnat între Moldova și BERD, având drept obiectiv implementarea proiectului menționat.

Proiectul „Interconectarea rețelelor de energie electrică din Moldova și România, faza a II-a” vizează construcția liniei de transport de 400 kV Bălți-Suceava, care va consolida conexiunile energetice dintre cele două țări. Guvernul moldovean a aprobat lansarea negocierilor pentru acest proiect în cadrul ședinței de miercuri.

Finanțarea pentru acest proiect va fi asigurată în proporție de 40% de către BERD, cu un împrumut de 30,8 milioane de euro. Restul costurilor vor fi acoperite de Banca Europeană de Investiții (BEI) și Uniunea Europeană. BERD va sprijini mai multe componente ale proiectului, inclusiv construcția liniei de transport de energie electrică Bălți-Suceava, construcția stației de 400 kV Bălți, reabilitarea rețelelor interne de transport din Moldova, asistența de consultanță pentru implementare și lucrările de supraveghere și proiectare asociate.

Ministrul Energiei, Victor Parlicov, a subliniat că această finanțare va contribui semnificativ la construirea liniei de transport a energiei electrice Bălți-Suceava și la consolidarea rețelelor interne de transport al energiei electrice ale întreprinderii de stat Moldelectrica.

Proiectul „Interconectarea rețelelor electrice moldo-române, faza II” are ca obiectiv finalizarea unei noi interconectări energetice între Moldova și România până la sfârșitul anului 2027, cu punerea în funcțiune prevăzută pentru 2028. Proiectul a fost lansat în 2017, iar prima fază, care vizează construcția liniei de transport de 400 kV Vulcănești-Chișinău, se așteaptă să fie finalizată în 2025.

Ambele proiecte vor contribui semnificativ la creșterea capacității de transport al energiei electrice din România către Republica Moldova, asigurând accesul neîngrădit la energia electrică din Europa și consolidând securitatea energetică a ambelor țări.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cablu #credit #BERD

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Aeroportul Domodedovo din Moscova, al doilea ca mărime din capitala Rusiei, a fost vândut pe 29 ianuarie la jumătate din prețul de pornire al licitației, într-o tranzacție care îl aduce în prim-plan pe miliardarul Arkadi Rotenberg, unul dintre apropiații președintelui Vladimir Putin, scrie presa rusă.

Potrivit presei ruse, aeroportul a fost achiziționat de compania „Perspektiva”, filială deținută integral de Aeroportul Internațional Sheremetyevo. Acesta este controlat parțial de statul rus și de un trust în care Rotenberg deține o participație importantă. În urma tranzacției, Domodedovo ajunge practic sub influența cercului de afaceri apropiați Kremlinului.

Prețul final al vânzării a fost de 66,1 miliarde de ruble (aproximativ 670 milioane de euro), exact jumătate din prețul inițial stabilit la licitație. Tranzacția vine după ce aeroportul a fost naționalizat în iunie 2025, la solicitarea Procuraturii Generale a Rusiei. Fostul proprietar, miliardarul Dmitri Kamenshchik, a fost acuzat că ar avea cetățenie străină și că ar fi prejudiciat interesele economice ale statului rus. Înainte de confiscare, instanța i-a interzis să părăsească țara.

Domodedovo, cândva principalul nod pentru zborurile internaționale din Moscova, a intrat într-un declin accentuat odată cu pandemia de COVID-19. Ulterior, sancțiunile impuse Rusiei după declanșarea războiului din Ucraina au redus drastic traficul aerian extern. Numărul pasagerilor a scăzut la aproximativ 14 milioane anual, la jumătate față de nivelurile anterioare crizei sanitare.

Problemele financiare ale aeroportului sunt semnificative. Datoria totală este estimată la circa 70 de miliarde de ruble, jumătate fiind în valută. Auditorii apreciază că doar plata dobânzilor și a ratelor la credite ar putea consuma aproximativ un sfert din veniturile anuale. Presa rusă a relatat că pierderile înregistrate anul trecut s-ar ridica la aproximativ 10 miliarde de ruble.

Noul proprietar este așteptat de autoritățile ruse să găsească soluții pentru redresarea situației. Totuși, experții spun că revenirea la profit depinde în mare măsură de reluarea zborurilor internaționale și de o eventuală relaxare a sancțiunilor — scenarii considerate puțin probabile pe termen scurt.