Chișinăul ia un credit de 31 de milioane de euro de la BERD ca să mai arunce un cablu peste Prut

Republica Moldova va beneficia de un împrumut de 30,8 milioane de euro de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) pentru a finanța proiectul „Interconectarea rețelelor de energie electrică din Moldova și România, faza a II-a”. Acordul de împrumut a fost semnat între Moldova și BERD, având drept obiectiv implementarea proiectului menționat.

Proiectul „Interconectarea rețelelor de energie electrică din Moldova și România, faza a II-a” vizează construcția liniei de transport de 400 kV Bălți-Suceava, care va consolida conexiunile energetice dintre cele două țări. Guvernul moldovean a aprobat lansarea negocierilor pentru acest proiect în cadrul ședinței de miercuri.

Finanțarea pentru acest proiect va fi asigurată în proporție de 40% de către BERD, cu un împrumut de 30,8 milioane de euro. Restul costurilor vor fi acoperite de Banca Europeană de Investiții (BEI) și Uniunea Europeană. BERD va sprijini mai multe componente ale proiectului, inclusiv construcția liniei de transport de energie electrică Bălți-Suceava, construcția stației de 400 kV Bălți, reabilitarea rețelelor interne de transport din Moldova, asistența de consultanță pentru implementare și lucrările de supraveghere și proiectare asociate.

Ministrul Energiei, Victor Parlicov, a subliniat că această finanțare va contribui semnificativ la construirea liniei de transport a energiei electrice Bălți-Suceava și la consolidarea rețelelor interne de transport al energiei electrice ale întreprinderii de stat Moldelectrica.

Proiectul „Interconectarea rețelelor electrice moldo-române, faza II” are ca obiectiv finalizarea unei noi interconectări energetice între Moldova și România până la sfârșitul anului 2027, cu punerea în funcțiune prevăzută pentru 2028. Proiectul a fost lansat în 2017, iar prima fază, care vizează construcția liniei de transport de 400 kV Vulcănești-Chișinău, se așteaptă să fie finalizată în 2025.

Ambele proiecte vor contribui semnificativ la creșterea capacității de transport al energiei electrice din România către Republica Moldova, asigurând accesul neîngrădit la energia electrică din Europa și consolidând securitatea energetică a ambelor țări.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cablu #credit #BERD

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președinta Maia Sandu a comentat scandalurile recente din spațiul public, inclusiv cazul TUCS și consumul de droguri, în cadrul conferinței de presă de după ședința Consiliului Suprem de Securitate. Șefa statului a declarat că nu are informații despre demisii la Centrul pentru Protecția și Promovarea Securității Republicii (CPPSR) în legătură cu scandalul TUX, așa cum s-a vehiculat în presă.

„Nu cred că a demisionat cineva. Eu nu sunt la curent că cineva de la SPPS ar fi plecat din cauza scandalului TUX. Știu că sunt oameni care sunt anchetați și acești oameni urmează să aștepte finalizarea procesului, iar dacă se fac vinovați, să fie sancționați. Sunt și din alte instituții publice, din păcate”, a declarat Maia Sandu.

Președinta a mai precizat că subiectul nu a fost discutat în mod specific în ședința CSS de astăzi, însă a fost analizată situația privind securitatea cibernetică și măsurile necesare pentru prevenirea fraudelor digitale, inclusiv a schemelor similare cu TUCS.

„Agenția pentru Securitate Cibernetică ne-a informat că există mijloace prin care această agenție poate să sisteze activitatea unor scheme foarte repede, nu după ce are loc frauda, cum se întâmplă astăzi. În unele state europene, activitatea unor astfel de scheme poate fi oprită în jumătate de oră. Asta este una dintre soluții”, a explicat Sandu.

Dosarul „Tux” a intrat în atenția opiniei publice la începutul lunii noiembrie, când cinci persoane – inclusiv cei considerați liderii operațiunii, Antonina și Valentin Samoilă – au fost reținute pentru 72 de ore.

Potrivit investigației PCCOCS, platforma TUX ar fi funcționat ca o schemă piramidală, operând prin companii intermediare, conturi off-shore și mecanisme menite să ascundă originea banilor. Rulajul total atribuit acestei platforme în Republica Moldova este estimat la aproximativ 48 de milioane de euro, o sumă care o plasează printre cele mai mari scheme de acest gen investigate în ultimii ani.