Chișinăul ia un credit de 31 de milioane de euro de la BERD ca să mai arunce un cablu peste Prut

Republica Moldova va beneficia de un împrumut de 30,8 milioane de euro de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) pentru a finanța proiectul „Interconectarea rețelelor de energie electrică din Moldova și România, faza a II-a”. Acordul de împrumut a fost semnat între Moldova și BERD, având drept obiectiv implementarea proiectului menționat.

Proiectul „Interconectarea rețelelor de energie electrică din Moldova și România, faza a II-a” vizează construcția liniei de transport de 400 kV Bălți-Suceava, care va consolida conexiunile energetice dintre cele două țări. Guvernul moldovean a aprobat lansarea negocierilor pentru acest proiect în cadrul ședinței de miercuri.

Finanțarea pentru acest proiect va fi asigurată în proporție de 40% de către BERD, cu un împrumut de 30,8 milioane de euro. Restul costurilor vor fi acoperite de Banca Europeană de Investiții (BEI) și Uniunea Europeană. BERD va sprijini mai multe componente ale proiectului, inclusiv construcția liniei de transport de energie electrică Bălți-Suceava, construcția stației de 400 kV Bălți, reabilitarea rețelelor interne de transport din Moldova, asistența de consultanță pentru implementare și lucrările de supraveghere și proiectare asociate.

Ministrul Energiei, Victor Parlicov, a subliniat că această finanțare va contribui semnificativ la construirea liniei de transport a energiei electrice Bălți-Suceava și la consolidarea rețelelor interne de transport al energiei electrice ale întreprinderii de stat Moldelectrica.

Proiectul „Interconectarea rețelelor electrice moldo-române, faza II” are ca obiectiv finalizarea unei noi interconectări energetice între Moldova și România până la sfârșitul anului 2027, cu punerea în funcțiune prevăzută pentru 2028. Proiectul a fost lansat în 2017, iar prima fază, care vizează construcția liniei de transport de 400 kV Vulcănești-Chișinău, se așteaptă să fie finalizată în 2025.

Ambele proiecte vor contribui semnificativ la creșterea capacității de transport al energiei electrice din România către Republica Moldova, asigurând accesul neîngrădit la energia electrică din Europa și consolidând securitatea energetică a ambelor țări.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cablu #credit #BERD

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a înregistrat un sezon fără precedent pe piața rapiței, devenind al doilea cel mai mare furnizor al Uniunii Europene, după Ucraina, arată analiza economistului Iurie Rija. Performanța a permis Moldovei să devanseze jucători agricoli tradiționali precum Australia, Serbia sau Canada, consolidându-și poziția pe piața europeană a oleaginoaselor.

În perioada iulie–decembrie 2025, din Moldova au fost exportate 290.445 tone de rapiță, un volum de peste trei ori mai mare decât în aceeași perioadă a anului 2024 și cu 11% peste recordul anterior din 2023, când livrările au atins 260.761 tone. Creșterea spectaculoasă a fost susținută și de prețuri mai bune: rapița moldovenească s-a vândut, în medie, cu 9,04 lei/kg, nivel ușor peste cel din 2024 și cu peste 20% mai mare decât în 2023, când prețul mediu era de 7,49 lei/kg.

Potrivit lui Iurie Rija, această evoluție a fost determinată de cererea ridicată din Uniunea Europeană, presiunile de pe piața uleiurilor vegetale și interesul tot mai mare pentru materie primă destinată biocombustibililor.

Combinația dintre volume record și prețuri mai bune a generat un adevărat salt financiar. În perioada iulie–decembrie 2025, încasările din exportul de rapiță au ajuns la 2 miliarde 624 milioane lei, de 3,24 ori mai mult decât în aceeași perioadă din 2024. Din punct de vedere valoric, acesta este unul dintre cele mai bune sezoane din istoria agriculturii moldovenești.

În decembrie 2025, exporturile s-au temperat vizibil, ajungând la 3.822 tone, de aproape două ori mai puțin decât în noiembrie, semn că stocurile au fost practic epuizate, iar sezonul comercial se apropie de final.

Piața exporturilor rămâne puternic concentrată. Primele trei companii au realizat peste jumătate din exporturile naționale: RUSAGRO-PRIM SRL – 81.177 tone (28%), VADALEX GRAINS SRL – 36.031 tone (12%) și OROM-IMEXPO SRL – 33.595 tone (12%). Împreună, acestea au exportat peste 150.000 de tone de rapiță.

Din punct de vedere geografic, 95% din rapița moldovenească a mers spre Uniunea Europeană. România a fost principalul cumpărător, cu 185.559 tone la un preț mediu de 8,97 lei/kg, urmată de Bulgaria – 59.507 tone la 9,35 lei/kg și Grecia – 19.205 tone la 9,05 lei/kg. Volume mai mici au ajuns în Cehia, Olanda și Germania, unde prețurile au fost mai mari, iar livrări punctuale au fost făcute și către Nepal, Emiratele Arabe Unite și Marea Britanie.

În total, în sezonul 2025–2026, Moldova a exportat circa 330.000 de tone de rapiță, dintre care 88% ca materie primă și 12% sub formă de produse procesate, respectiv 38.500 tone de rapiță transformate în 16.180 tone de ulei de rapiță. Pentru prima dată după mai bine de 15 ani, procesarea internă a rapiței a fost relansată, un pas important spre creșterea valorii adăugate și reducerea dependenței de exportul de materie brută.