Chișinăul nu mai importă de 2 săptămâni gaze din România

Companiile din România și traderii internaționali nu mai exportă de 2 săptămâni gaze în Republica Moldova, Chișinăul reluând alimentarea cu gaze rusești, pe care în iarnă le-a alocat în totalitate Transnistriei în schimbul alimentării cu energie electrică achiziționată de la centrala electrică de la Cuciurgan, produsă pe bază de gaz.

Ultima zi în care Chișinăul a mai importat gaz via România a fost pe 8 martie, când prin punctul de interconectare de la Ungheni au intrat în Republica Moldova 6,8 GWh, relevă datele analizate de Profit.ro.

Recordul exporturilor directe de gaze din România către Republica Moldova prin Ungheni a fost înregistrat pe 1 martie, când nu mai puțin de 22,5 GWh au trecut granița.

Republica Moldova mai importa gaze via România și prin punctul de interconectare de la Isaccea. Gazele ajungeau în Ucraina, unde fie erau depozitate, fie erau reexportate către Republica Moldova.

Ultima zi în care au tranzitat gaze prin Isaccea către Chișinău, via Ucraina, a fost pe 18 februarie, fluxul din acea zi fiind de aproximativ 10 GWh.

Vârful tranzitului de gaze către Republica Moldova via Issacea a fost înregistrat pe 4 februarie, când aproximativ 40 GWh au trecut granița către Ucraina.

Odată cu dispariția fluxurilor de gaze din România, Chișinăul a reluat alimentarea parțială cu gaze rusești inclusiv a părții de vest a țării.

De la începutul lunii martie, volumul de gaze naturale livrate de Gazprom este recepționat de Moldovagaz și redirecționat către SRL Tiraspoltransgaz, către consumatorii din partea estică a Republicii Moldova (partea stângă a Nistrului), inclusiv pentru alimentarea centralei de la Cuciurgan, care produce energie electrică pentru regiunea vestică a republicii (partea dreaptă a Nistrului, inclusiv Chișinău).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #import #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Marea Britanie și aliații europeni analizează opțiuni pentru acțiuni comune împotriva așa-numitei „flote din umbră” care transportă petrol rusesc, inclusiv scenarii de interceptare și capturare a unor petroliere, potrivit unor informații publicate de Bloomberg.

Subiectul a fost discutat în marja Conferinței de Securitate de la München, deschisă pe 13 februarie, în cadrul unei reuniuni a miniștrilor apărării din Forța Expediționară Comună (Joint Expeditionary Force – JEF), coaliție nord-europeană condusă de Regatul Unit și activă în Marea Baltică și Atlanticul de Nord.

Potrivit surselor citate, șeful forțelor armate britanice, Richard Knighton, a prezentat mai multe opțiuni de acțiune privind navele asociate „flotei din umbră” a Rusiei, inclusiv operațiuni comune de capturare. O astfel de abordare ar putea extinde precedentele create de Statele Unite, care au interceptat anterior petroliere ce operau pe rute legate de Venezuela.

Un oficial familiarizat cu discuțiile a declarat că, în eventualitatea unei operațiuni conduse de Londra, Europa ar urma probabil să își coordoneze acțiunile cu SUA. Potrivit aceleiași surse, interceptările deja realizate au provocat îngrijorare la Moscova, iar reprezentanți ai Kremlinului ar fi cerut în mod privat Washingtonului să oprească astfel de acțiuni. Conform datelor citate, forțele americane au capturat deja cel puțin nouă petroliere asociate Rusiei.

Ministrul apărării al Estoniei, Hanno Pevkur, a declarat că reuniunea JEF s-a desfășurat într-o „atmosferă de înțelegere”, iar participanții au fost de acord că este nevoie de o abordare mai proactivă. „Statele care oferă pavilion navelor din flota din umbră trebuie să știe că alte țări pot lua anumite măsuri”, a spus oficialul estonian.

Totuși, ministrul de externe al Estoniei, Margus Tsahkna, a menționat că unele state membre rămân prudente din cauza temerilor privind o posibilă escaladare.

În ianuarie 2026, 14 țări europene au avertizat că intenționează să limiteze activitatea petrolierelor din „flota din umbră” în Marea Baltică și Marea Nordului. Potrivit unei declarații comune publicate de Ministerul Transporturilor din Regatul Unit, navele trebuie să opereze sub pavilion valid și să dețină documente care să confirme siguranța exploatării și asigurarea. În caz contrar, forțele militare ale statelor semnatare ar putea intercepta navele suspecte pentru inspecții.