Chișinăul nu mai importă de 2 săptămâni gaze din România

Companiile din România și traderii internaționali nu mai exportă de 2 săptămâni gaze în Republica Moldova, Chișinăul reluând alimentarea cu gaze rusești, pe care în iarnă le-a alocat în totalitate Transnistriei în schimbul alimentării cu energie electrică achiziționată de la centrala electrică de la Cuciurgan, produsă pe bază de gaz.

Ultima zi în care Chișinăul a mai importat gaz via România a fost pe 8 martie, când prin punctul de interconectare de la Ungheni au intrat în Republica Moldova 6,8 GWh, relevă datele analizate de Profit.ro.

Recordul exporturilor directe de gaze din România către Republica Moldova prin Ungheni a fost înregistrat pe 1 martie, când nu mai puțin de 22,5 GWh au trecut granița.

Republica Moldova mai importa gaze via România și prin punctul de interconectare de la Isaccea. Gazele ajungeau în Ucraina, unde fie erau depozitate, fie erau reexportate către Republica Moldova.

Ultima zi în care au tranzitat gaze prin Isaccea către Chișinău, via Ucraina, a fost pe 18 februarie, fluxul din acea zi fiind de aproximativ 10 GWh.

Vârful tranzitului de gaze către Republica Moldova via Issacea a fost înregistrat pe 4 februarie, când aproximativ 40 GWh au trecut granița către Ucraina.

Odată cu dispariția fluxurilor de gaze din România, Chișinăul a reluat alimentarea parțială cu gaze rusești inclusiv a părții de vest a țării.

De la începutul lunii martie, volumul de gaze naturale livrate de Gazprom este recepționat de Moldovagaz și redirecționat către SRL Tiraspoltransgaz, către consumatorii din partea estică a Republicii Moldova (partea stângă a Nistrului), inclusiv pentru alimentarea centralei de la Cuciurgan, care produce energie electrică pentru regiunea vestică a republicii (partea dreaptă a Nistrului, inclusiv Chișinău).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #import #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai multe companii-fanion ale Europei – între care constructorul auto Mercedes-Benz și grupul de lux LVMH – conduc o campanie corporativă menită să îmblânzească răspunsul Bruxelles-ului la noile amenințări comerciale lansate de Donald Trump, scrie Bloomberg. Executivi ai unor grupuri din industria auto, bunuri de lux și băuturi spirtoase au avut întâlniri neoficiale cu oficiali americani și au presat capitalele europene să ajungă rapid la un acord pentru a evita o escaladare tarifară.

Potrivit surselor citate, lobby-ul include solicitarea de a scoate produse-simbol ale Statelor Unite – precum bourbonul – de pe lista de exporturi vizate de represaliile Uniunii Europene, în speranța că Washingtonul va renunța la taxele anunțate de până la 50 % pe automobile și metale. Miza este deadline-ul din 9 iulie, dată la care Casa Albă ar putea oficializa noile tarife.

Comisia Europeană a pregătit o listă de contramăsuri ce ar putea taxa exporturi americane în valoare de circa 95 miliarde EUR, însă presiunile unor state membre și ale marilor grupuri industriale ar putea reduce pachetul de răspuns cu până la 70 miliarde EUR, spun sursele Bloomberg.

Industria europeană, îngrijorată de pierderile de piață și marjele tot mai subțiri pe piața americană, militează deschis – dar și pe canale diplomatice discrete – pentru un compromis rapid care să evite un nou război comercial transatlantic. Dacă negocierile eșuează, Bruxelles-ul ar putea activa setul de tarife de represalii chiar din luna august, lovind exporturi americane de agricultură, băuturi spirtoase și produse industriale.

De partea cealaltă, Trump susține că noile taxe sunt menite să „echilibreze” relațiile comerciale și să stimuleze producția în SUA, însă analiștii avertizează că un ciclu de tarife și contra-tarife ar afecta lanțuri de aprovizionare de miliarde și ar pune presiune pe creșterea economică de ambele părți ale Atlanticului.

Decizia finală a UE va depinde de rezultatul negocierilor de ultim moment, dar lobby-ul corporativ arată cât de mult cântărește sectorul privat în conturarea politicilor comerciale europene, atunci când locurile de muncă și profitabilitatea sunt puse în joc.