Christine Lagarde dezvăluie că fiul ei şi-a pierdut banii investiţi în criptomonede

Nimeni nu este profet în ţara sa, nici măcar preşedintele Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, care a recunoscut vineri că fiul ei şi-a pierdut „aproape toţi” banii pe care i-a investit în active cripto, în pofida a numeroase avertismente, transmite Reuters.

Lagarde este de mult timp un critic al criptomondelor, pe care le consideră speculative, fără valoare şi un instrument folosit deseori de infractori pentru activităţi ilicite.

„M-a ignorat complet, ceea ce este dreptul lui”, a spus Lagarde la o întâlnire cu un grup de studenţi organizată la Frankfurt. „Şi apoi a pierdut aproape toţi banii pe care i-a investit”, a adăugat preşedintele BCE.

„Nu este vorba de sume mari dar a pierdut aproape 60% din ce investise. Aşa că atunci când am avut o nouă discuţie cu el despre acest subiect, a recunoscut, fără tragere de inimă, că am avut dreptate”, a adăugat Lagarde.

Preşedinta BCE are doi fii cu vârsta de peste 30 de ani dar nu a precizat despre care dintre ei este vorba.

BCE a cerut o reglementare la nivel mondial pentru activele cripto, în ideea de a-i proteja pe consumatorii care nu sunt conştienţi de riscuri şi totodată pentru a închide o portiţă care poate fi utilizată pentru a direcţiona fonduri către terorişti sau care permite infractorilor să îşi spele banii.

Îngrijorările că monedele emise de entităţi private ar putea înlocui banii guvernamentali se numără printre motivele pentru care BCE a lansat propriul său proiect de euro digital, însă mai sunt mulţi ani până când instituţia de la Frankfurt va emite bani digitali.

Luna trecută, BCE a lansat „faza pregătitoare” pentru un euro digital dar a precizat că va avea nevoie de aproximativ doi ani până când va fi în măsură să decidă dacă va introduce sau nu o monedă digitală.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#lagarde #cripto #Monede

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul Federației Ruse se pregătește pentru o nouă rundă de scumpiri pe piața băuturilor alcoolice. Începând cu 1 ianuarie 2026, accizele vor crește semnificativ – între 8,9% și 31%, potrivit proiectului de modificare a Codului Fiscal transmis Dumei de Stat. Cea mai severă majorare îi vizează pe producătorii și importatorii de vin, măsura urmând să se reflecte rapid în prețurile din retail, scrie publicația Komersant.

Conform proiectului, acciza pentru vinurile liniștite va crește cu 31%, de la 113 la 148 de ruble pe litru. Pentru vinurile spumante, majorarea va fi de 8,9%, până la 160 de ruble, iar pentru vinurile din fructe și băuturile pe bază de vin – de 11,5%, până la 165 de ruble. Berea (0,5%–8,6%), cidrul și miedul vor avea o creștere de 10%, acciza ajungând la 33 de ruble.

Pentru băuturile spirtoase cu peste 18% alcool, acciza va urca la 824 de ruble pe litru de alcool pur, cu 11,4% mai mult decât în 2025. La alcoolul sub 18%, acciza va fi recalculată proporțional cu conținutul de alcool, plecând de la 165 de ruble.

Noile valori depășesc semnificativ planificările făcute anul trecut. De exemplu, acciza pe bere pentru 2026 fusese inițial estimată la 31 de ruble, iar cea pentru vin la 118 ruble.

Scumpiri în lanț: berea +4%, vodca +7%, vinul +15%

Creșterea accizelor va împinge inevitabil prețurile la raft. Expertul independent al pieței alcoolului, Aleksei Nebolsin, estimează că berea se va scumpi cu cel puțin 8 ruble pe litru, echivalentul unei creșteri minime de 4,1%, la care se vor adăuga costurile de producție și logistică.

La băuturile tari, președintele „Alkopro”, Andrei Moskovski, afirmă că o sticlă de vodcă va costa cu aproximativ 30 de ruble mai mult, ceea ce va duce prețul unei sticle de 0,5 litri la circa 457 de ruble (+7%). Totuși, piața va resimți efectiv scumpirile abia în martie 2026, întrucât producătorii vor accelera livrările înainte de intrarea în vigoare a noilor accize.

Accizele la vin cresc de câțiva ani mai rapid decât cele la bere sau băuturile tari, spun producătorii. Directorul executiv Fort, Aleksandr Lipilin, anticipează creșteri de 10–15% pentru vinurile ieftine, în timp ce Aleksandr Stavțev, șeful WineRetail, estimează un impact de 70–100 de ruble per sticlă.

Piața vinului se află deja sub presiune: consumul scade încă din 2025, iar în perioada ianuarie–august, vânzările de alcool (fără bere și cidru) au scăzut cu 11,4%, potrivit Rosalkogoltabațcontrol. Cererea de bere a scăzut și mai abrupt, cu 16,3%.

Experții prognozează că vânzările de bere ar putea scădea suplimentar cu 10% în 2026. Pe segmentul băuturilor tari, evoluția depinde de politica privind prețul minim de vânzare. Dacă prețurile minime la whisky și brandy vor fi ridicate la nivelul celor de la coniac, vodca ar putea deveni, paradoxal, cea mai competitivă băutură.

Lipilin afirmă că cea mai mare povară va cădea pe vinurile importate. Producătorii ruși care folosesc struguri autohtoni beneficiază de mecanisme de compensare a accizei, iar vinurile produse din vinomaterial intern nu sunt afectate de noile majorări.

Potrivit lui Stavțev, vinurile georgiene vor fi printre cele mai sensibile la scumpiri, dat fiind că sunt percepute drept „accesibile”. În cazul vinurilor europene, o parte din creșterea accizelor ar putea fi absorbită de scăderea prețurilor de achiziție, după un an cu recolte mari în UE.