Christine Lagarde dezvăluie că fiul ei şi-a pierdut banii investiţi în criptomonede

Nimeni nu este profet în ţara sa, nici măcar preşedintele Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, care a recunoscut vineri că fiul ei şi-a pierdut „aproape toţi” banii pe care i-a investit în active cripto, în pofida a numeroase avertismente, transmite Reuters.

Lagarde este de mult timp un critic al criptomondelor, pe care le consideră speculative, fără valoare şi un instrument folosit deseori de infractori pentru activităţi ilicite.

„M-a ignorat complet, ceea ce este dreptul lui”, a spus Lagarde la o întâlnire cu un grup de studenţi organizată la Frankfurt. „Şi apoi a pierdut aproape toţi banii pe care i-a investit”, a adăugat preşedintele BCE.

„Nu este vorba de sume mari dar a pierdut aproape 60% din ce investise. Aşa că atunci când am avut o nouă discuţie cu el despre acest subiect, a recunoscut, fără tragere de inimă, că am avut dreptate”, a adăugat Lagarde.

Preşedinta BCE are doi fii cu vârsta de peste 30 de ani dar nu a precizat despre care dintre ei este vorba.

BCE a cerut o reglementare la nivel mondial pentru activele cripto, în ideea de a-i proteja pe consumatorii care nu sunt conştienţi de riscuri şi totodată pentru a închide o portiţă care poate fi utilizată pentru a direcţiona fonduri către terorişti sau care permite infractorilor să îşi spele banii.

Îngrijorările că monedele emise de entităţi private ar putea înlocui banii guvernamentali se numără printre motivele pentru care BCE a lansat propriul său proiect de euro digital, însă mai sunt mulţi ani până când instituţia de la Frankfurt va emite bani digitali.

Luna trecută, BCE a lansat „faza pregătitoare” pentru un euro digital dar a precizat că va avea nevoie de aproximativ doi ani până când va fi în măsură să decidă dacă va introduce sau nu o monedă digitală.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#lagarde #cripto #Monede

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața gazelor naturale din Republica Moldova a intrat în 2025 într-o etapă de schimbare, cu mai mulți furnizori și traderi activi și cu prime semne de liberalizare, însă rămâne puternic concentrată și dominată de furnizorii cu obligații de serviciu public, arată raportul ANRE de monitorizare a pieței pentru anul 2025.

Potrivit ANRE, în 2025 au fost înregistrați 1 titular de licență la transport, 18 la distribuție, 35 la furnizare (inclusiv doi furnizori cu obligație de serviciu public), 5 la vânzarea gazelor comprimate pentru vehicule și 6 la trading. În același timp, au fost retrase licențele de furnizare pentru S.A. „Moldovagaz” și ÎCS „Nord Gaz Sîngerei” SRL, iar pentru a asigura continuitatea livrărilor, ANRE a impus S.A. „Energocom” obligația de serviciu public începând cu 1 septembrie 2025 pentru toți consumatorii finali deserviți anterior de cei doi furnizori.

Raportul arată că importul de gaze naturale în 2025 a fost asigurat de 8 furnizori și 2 traderi, iar piața angro a devenit mai atractivă, inclusiv pentru traderi. La 31 decembrie 2025 erau licențiați 6 traderi, dintre care doi, „MET Furnizare” SRL și „NPGEM” SRL, au raportat primele tranzacții pe piața angro. Activitatea a fost reflectată și pe platforma de tranzacționare BRM Est, unde în 2025 au fost înregistrate 639 tranzacții, majoritatea pe piața SPOT, iar cantitatea totală tranzacționată a constituit 846.879 MWh, cu un preț mediu ponderat de 877,460 lei/MWh.

Cantitatea totală de gaze naturale importate în 2025 a ajuns la 960,3 milioane m³, cu 5,8% mai mult decât în 2024. Cea mai mare lună de import a fost februarie 2025, cu 190,276 milioane m³. Structura importurilor a fost dominată de S.A. „Energocom”, care a acoperit 87,54% din importuri, restul volumelor fiind distribuite între mai mulți furnizori și traderi, fiecare cu cote mult mai mici.

În paralel, ANRE descrie deschiderea treptată a pieței și calendarul de restricționare graduală a accesului consumatorilor noncasnici mari și mijlocii la furnizarea reglementată, în contextul obligației de serviciu public. Conform datelor raportate, la 1 ianuarie 2026, 269 de consumatori au trecut la prețuri negociate, dintre care 146 noncasnici și 123 casnici, iar restricția pentru consumatorii noncasnici mari urmează să se aplice din 1 aprilie 2026.

Pe piața cu amănuntul, furnizarea către consumatorii finali a fost asigurată în 2025 de 13 furnizori. ANRE notează că furnizorii cu obligație de serviciu public au cumulat o cotă de piață de 89,89%, ceea ce menține piața puternic concentrată. Indicele Herfindahl–Hirschman pentru 2025 a constituit 8.093, nivel calificat drept extrem de ridicat, deși pe termen mai lung ANRE indică o descreștere față de 2022 cu 15,2%, pe fondul migrării treptate a unor consumatori și al intrării unor furnizori noi.

Datele arată și o creștere moderată a consumului total de gaze naturale în 2025. Cantitatea furnizată consumatorilor finali a ajuns la 905,667 milioane m³, cu circa 2% peste nivelul din 2024. Consumatorii casnici au crescut cu aproximativ 3%, iar consumul industrial cu circa 4%, în timp ce sectorul bugetar și categoria „alți consumatori” au înregistrat scăderi ușoare.

Un detaliu important din raport este evoluția prețului mediu de achiziție al gazelor pentru furnizorii cu obligație de serviciu public. În 2025, acesta a coborât de la 10.891 lei/1000 m³ în ianuarie la 8.145 lei/1000 m³ în decembrie, iar media anuală de procurare a fost de 9.756 lei/1000 m³. În același timp, prețul mediu reglementat de furnizare a fost de 13.412 lei/1000 m³.

ANRE mai consemnează o premieră pentru sector: obligativitatea constituirii stocurilor strategice de gaze. Pentru perioada rece a anului 2025 a fost stabilită o cantitate de 145,374 milioane m³, iar la 31 decembrie 2025 autoritatea a constatat că toți furnizorii obligați au realizat integral stocarea. Regulatorul subliniază că această măsură reduce riscurile de aprovizionare iarna și poate atenua eventuale șocuri de preț pe piața regională.