Cifră uluitoare la CFM! Acum 20 de ani transporturile feroviare de marfă erau de 14,7 milioane de tone

Până în 1990 era circa 90% din tot transportul de mărfuri era asigurat de calea ferată. Dacă în 1995 se transportau pe cale feroviară 13,1 milioane de tone anual, în 2003 s-a ajuns la 14,7 milioane de tone de mărfuri anual, susține economistul Veaceslav Ioniță.

Potrivit lui, după 2003, a urmat o cădere continuă până în 2020, când volumul de mărfuri exportat cu trenul era de 2,9 milioane de tone de mărfuri anual. În 2022 a reuși să crească până la 3,8 milioane de tone de mărfuri, datorându-se în mare parte războiului din Ucraina și producției agricole mari, care a trebuit să fie transportată pe cale feroviară.

În anul 2022, Calea Ferată din Moldova (CFM) a reușit să revină la nivelul din 2009 în ceea ce privește transportul de mărfuri.

Oleg Tofilat, directorul CFM declara anterior că în luna august 2022 au fost transportate 142,07 milioane tone de mărfuri, fiind urmată de luna aprilie cu 138,36 milioane tone de marfă. Cel mai mult s-au transportat cereale și produse petroliere.

Potrivit Biroului Național de Statistică, în perioada ianuarie-septembrie 2022, cu mijloacele de transport feroviar, care dețin 19,5% în structura mărfurilor transportate, s-au transportat 2,9 milioane tone de mărfuri, sau cu 26,9% mai mult faţă de ianuarie-septembrie 2021.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#transpor #marfa feroviar

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa a ajuns să susțină Ucraina printr-un model financiar tot mai fragil, după ce ideea unui „împrumut reparatoriu” a eșuat sau, cel puțin, a fost amânată pe termen nedeterminat, scrie revista The Spectator într-o analiză semnată de comentatorul Owen Matthews.

Potrivit autorului, odată cu blocarea acestui mecanism financiar, sistemul de „susținere vitală” a Kievului a devenit mai vulnerabil ca niciodată. În lipsa unei soluții structurale pe termen lung, finanțarea Ucrainei depinde tot mai mult de împrumuturi și decizii politice temporare.

În timp ce Statele Unite ale Americii continuă eforturile de a impune un acord de pace, Europa a ales să parieze pe continuarea finanțării conflictului. Această abordare, susține The Spectator, mută povara economică aproape exclusiv pe umerii contribuabililor europeni și lasă Ucraina într-o situație de dependență financiară tot mai accentuată.

„În rezultatul acestor decizii, Ucraina a ajuns, în sens literal, să trăiască pe datorie”, notează Owen Matthews, subliniind că lipsa unor instrumente financiare durabile riscă să slăbească stabilitatea economică a țării pe termen mediu și lung.

Analiza The Spectator sugerează că, fără un consens clar în Europa privind utilizarea activelor rusești sau alte forme de finanțare solidă, sprijinul pentru Ucraina va rămâne vulnerabil la schimbările politice și la oboseala economică tot mai vizibilă în statele membre.