Cifră uluitoare la CFM! Acum 20 de ani transporturile feroviare de marfă erau de 14,7 milioane de tone

Până în 1990 era circa 90% din tot transportul de mărfuri era asigurat de calea ferată. Dacă în 1995 se transportau pe cale feroviară 13,1 milioane de tone anual, în 2003 s-a ajuns la 14,7 milioane de tone de mărfuri anual, susține economistul Veaceslav Ioniță.

Potrivit lui, după 2003, a urmat o cădere continuă până în 2020, când volumul de mărfuri exportat cu trenul era de 2,9 milioane de tone de mărfuri anual. În 2022 a reuși să crească până la 3,8 milioane de tone de mărfuri, datorându-se în mare parte războiului din Ucraina și producției agricole mari, care a trebuit să fie transportată pe cale feroviară.

În anul 2022, Calea Ferată din Moldova (CFM) a reușit să revină la nivelul din 2009 în ceea ce privește transportul de mărfuri.

Oleg Tofilat, directorul CFM declara anterior că în luna august 2022 au fost transportate 142,07 milioane tone de mărfuri, fiind urmată de luna aprilie cu 138,36 milioane tone de marfă. Cel mai mult s-au transportat cereale și produse petroliere.

Potrivit Biroului Național de Statistică, în perioada ianuarie-septembrie 2022, cu mijloacele de transport feroviar, care dețin 19,5% în structura mărfurilor transportate, s-au transportat 2,9 milioane tone de mărfuri, sau cu 26,9% mai mult faţă de ianuarie-septembrie 2021.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#transpor #marfa feroviar

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.