Cifră uluitoare la CFM! Acum 20 de ani transporturile feroviare de marfă erau de 14,7 milioane de tone

Până în 1990 era circa 90% din tot transportul de mărfuri era asigurat de calea ferată. Dacă în 1995 se transportau pe cale feroviară 13,1 milioane de tone anual, în 2003 s-a ajuns la 14,7 milioane de tone de mărfuri anual, susține economistul Veaceslav Ioniță.

Potrivit lui, după 2003, a urmat o cădere continuă până în 2020, când volumul de mărfuri exportat cu trenul era de 2,9 milioane de tone de mărfuri anual. În 2022 a reuși să crească până la 3,8 milioane de tone de mărfuri, datorându-se în mare parte războiului din Ucraina și producției agricole mari, care a trebuit să fie transportată pe cale feroviară.

În anul 2022, Calea Ferată din Moldova (CFM) a reușit să revină la nivelul din 2009 în ceea ce privește transportul de mărfuri.

Oleg Tofilat, directorul CFM declara anterior că în luna august 2022 au fost transportate 142,07 milioane tone de mărfuri, fiind urmată de luna aprilie cu 138,36 milioane tone de marfă. Cel mai mult s-au transportat cereale și produse petroliere.

Potrivit Biroului Național de Statistică, în perioada ianuarie-septembrie 2022, cu mijloacele de transport feroviar, care dețin 19,5% în structura mărfurilor transportate, s-au transportat 2,9 milioane tone de mărfuri, sau cu 26,9% mai mult faţă de ianuarie-septembrie 2021.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#transpor #marfa feroviar

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fraudele financiare iau amploare în Republica Moldova, pe fondul digitalizării accelerate și al sofisticării metodelor utilizate de grupările infracționale, avertizează guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei, Anca Dragu.

În cadrul unui podcast dedicat securității financiare, aceasta a subliniat că escrocheriile nu mai sunt un fenomen local, ci unul global, care afectează toate statele și necesită o reacție coordonată din partea instituțiilor și a societății. „Este un fenomen global, care acționează ca un factor disturbator și reclamă acțiuni ferme din partea tuturor instituțiilor”, a declarat Dragu.

Datele prezentate arată o creștere alarmantă a cazurilor de fraudă. Dacă în 2024 au fost raportate 125 de cazuri, în doar 10 luni din 2025 numărul acestora a ajuns la 400, iar prejudiciile au crescut de la 4,5 milioane de lei la 20 de milioane de lei.

Guvernatoarea BNM a atras atenția că metodele de înșelăciune devin tot mai sofisticate și nu vizează doar obținerea directă de bani. În multe cazuri, escrocii determină victimele să descarce aplicații malițioase sau să ofere acces la date personale, folosind scenarii de urgență sau promisiuni false. „Nu îți dă nimeni nimic gratis și nu trebuie să ne lăsăm ademeniți de câștiguri spectaculoase peste noapte”, a punctat Dragu.

Un fenomen îngrijorător este utilizarea identității unor instituții credibile, inclusiv a BNM, pentru a înșela cetățenii. Oficialul a precizat că Banca Națională nu contactează persoane fizice pentru a oferi servicii financiare sau pentru a solicita date personale, iar astfel de apeluri trebuie tratate ca tentative de fraudă.

În acest context, BNM a intensificat măsurile de reglementare și protecție, inclusiv prin impunerea unor sisteme mai stricte de autentificare și prin colaborarea cu Inspectoratul General al Poliției pentru schimb de informații privind fraudele.

Totodată, Anca Dragu a subliniat că rata de recuperare a prejudiciilor este extrem de redusă, sub 1%, din cauza caracterului transfrontalier al acestor infracțiuni, ceea ce face prevenția esențială.