Cifră uluitoare la CFM! Acum 20 de ani transporturile feroviare de marfă erau de 14,7 milioane de tone

10 Mart. 2023, 14:51
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
10 Mart. 2023, 14:51 // Actual //  bani.md

Până în 1990 era circa 90% din tot transportul de mărfuri era asigurat de calea ferată. Dacă în 1995 se transportau pe cale feroviară 13,1 milioane de tone anual, în 2003 s-a ajuns la 14,7 milioane de tone de mărfuri anual, susține economistul Veaceslav Ioniță.

Potrivit lui, după 2003, a urmat o cădere continuă până în 2020, când volumul de mărfuri exportat cu trenul era de 2,9 milioane de tone de mărfuri anual. În 2022 a reuși să crească până la 3,8 milioane de tone de mărfuri, datorându-se în mare parte războiului din Ucraina și producției agricole mari, care a trebuit să fie transportată pe cale feroviară.

În anul 2022, Calea Ferată din Moldova (CFM) a reușit să revină la nivelul din 2009 în ceea ce privește transportul de mărfuri.

Oleg Tofilat, directorul CFM declara anterior că în luna august 2022 au fost transportate 142,07 milioane tone de mărfuri, fiind urmată de luna aprilie cu 138,36 milioane tone de marfă. Cel mai mult s-au transportat cereale și produse petroliere.

Potrivit Biroului Național de Statistică, în perioada ianuarie-septembrie 2022, cu mijloacele de transport feroviar, care dețin 19,5% în structura mărfurilor transportate, s-au transportat 2,9 milioane tone de mărfuri, sau cu 26,9% mai mult faţă de ianuarie-septembrie 2021.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

17 Ian. 2026, 11:46
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
17 Ian. 2026, 11:46 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!