Cine ar fi cei cinci inculpați „de la răsărit„ care au pus pe brânci CFM

Fostul deputat Alexandr Slusari spune, într-o postare pe facebook, că 5 persoane au acest statut de inculpat în dosarul CFM. Ar vorba, inclusiv, de fostul șef al CFM, Iurie Topală, care este dat în căutare, precum și de fostul vicedirector Grigore Condurache, care recent mai nu a devenit noul director al entității.

Văd că dosarul merge greu, dar mă bucur că totuși sunt ceva mișcări. Cifra prejudiciului estimat se apropie tot mai mult de cea evaluată de comisia parlamentară de anchetă, din care eu am făcut parte din numele fracțiunii Platforma DA. Atunci noi am constatat că în perioada 2010-2020 CFM a fost prejudiciată de aproximativ 1,622 mlrd lei”, afirmă Slusari.

Fostul deputat afirmă că CFM a fost delapidată cu câte 2-5 USD per tona de marfă transportată. Iar în ruinarea întreprinderii ar ai fi implicate și alte persoane.

Nu înțeleg de ce încă nu sunt printre inculpați Veaceslav Baida, care era un fel de смотрящий de la Plahotniuc pe toată schema, precum și Arcadii Vicol, fostul director comercial de la Metalferos și vicedirector al CFM în 2013-2015, responsabil pentru activitatea comercială a întreprinderii. Ăștea doi, fiind forța motrice a lui Plahotniuc la entitatea respectivă, au gestionat toate fluxurile financiare ale întreprinderii și decideau care firmă de expediție poate colabora cu CFM și care era respinsă. Totodată, ambii, precum și Condurache și Topal, au avut propriile companii de expediție”, a punctat Slusari.

Ieri, într-un comunicat PCCOCS anunța despre un nou impuls în dosarul CFM.

În acest sens, la insistența procurorilor, pentru consolidarea forțelor tuturor actorilor implicați, inclusiv la nivel de Guvern, a avut loc o ședință în cadrul Corpului de Control al Prim-ministrului. Urmare a acesteia, în scopul stabilirii cauzelor și condițiilor care au determinat comiterea acestor infracțiuni, a fost dispusă acordarea asistenței la investigarea dosarului de către specialiști din cadrul anumitor instituții abilitate în domeniul financiar, inclusiv Inspecția Financiară și Serviciului Fiscal de Stat”, declara PCCOCS.

#inculpați #delapidare #CFM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.