Cine este omul din spatele companiei aeriene ungare care ieșit de pe piața Republicii Moldova

Wizz Air Group este o companie fondată în 2003 de către actualul CEO, József Váradi şi de către alte cinci persoane cu experienţă în sectorul aerian. În Republica Moldova, compania a început operaţiunile în 2014.

József Váradi este fondatorul şi CEO-ul Wizz Air, cea mai mare companie aeriană din Europa Centrală şi de Est. Strategia low-cost pe care a impus-o transportatorul a făcut ca Wizz Air să devină, de la un simplu start-up în, unul dintre jucătorii importanţi de pe continent.

Operatorul low cost Wizz Air este listat pe Bursa de valori din Londra (LSE).

Váradi a condus transportatorul naţional maghiar Malev între 2001 şi 2003, perioadă despre care spune cu mândrie că a contribuit la reducerea pierderilor cu 80% şi realizarea unui program complex de înnoire a flotei. Anterior, Váradi a lucrat în FMCG – cariera sa a început la Procter & Gamble în 1991 ca manager de vânzări şi a avansat rapid devenind în 1999 unul dintre cei mai tineri executivi.

Váradi a absolvit Universitatea de Ştiinţe Economice de la Budapesta şi are un master în economie. “Atât timp cât managerii şi oamenii de afaceri din România continuă să treacă de la tarifele mari ale Tarom la cele mici ale Wizz Air nu sunt îngrijorat dacă sunt admirat sau nu”, spune el, cu trimitere la planurile agresive legate de piaţa din România din anii următori.

Din 15 martie curent, operatorul low-cost „Wizz Air” și-a anulat zborurile din și spre Chișinău. Compania aeriană a invocat drept motiv pentru anularea zborurilor „riscul ridicat” din spațiul aerian al Republicii Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

În ultima perioadă compania a fost implicată în mai multe scandaluri. În weekendul trecut, în România, un avion al companiei Wizz Air care decolase de pe aeroportul Otopeni din București cu destinaţia Bruxelles s-a întors după doar 20 de minute, din cauza unei probleme tehnice.

Totodată, în ultima perioadă, Wizz Air a avut mai multe întârzieri ale zborurilor, însă reprezentanţii companiei au spus că nu doar operatorul ungar se confruntă cu această situaţie, ci toate companiile aeriene, existând probleme care perturbează industria aviatică.

#József Váradi #wizz air #companie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.