Cine este omul din spatele companiei aeriene ungare care ieșit de pe piața Republicii Moldova

Wizz Air Group este o companie fondată în 2003 de către actualul CEO, József Váradi şi de către alte cinci persoane cu experienţă în sectorul aerian. În Republica Moldova, compania a început operaţiunile în 2014.

József Váradi este fondatorul şi CEO-ul Wizz Air, cea mai mare companie aeriană din Europa Centrală şi de Est. Strategia low-cost pe care a impus-o transportatorul a făcut ca Wizz Air să devină, de la un simplu start-up în, unul dintre jucătorii importanţi de pe continent.

Operatorul low cost Wizz Air este listat pe Bursa de valori din Londra (LSE).

Váradi a condus transportatorul naţional maghiar Malev între 2001 şi 2003, perioadă despre care spune cu mândrie că a contribuit la reducerea pierderilor cu 80% şi realizarea unui program complex de înnoire a flotei. Anterior, Váradi a lucrat în FMCG – cariera sa a început la Procter & Gamble în 1991 ca manager de vânzări şi a avansat rapid devenind în 1999 unul dintre cei mai tineri executivi.

Váradi a absolvit Universitatea de Ştiinţe Economice de la Budapesta şi are un master în economie. „Atât timp cât managerii şi oamenii de afaceri din România continuă să treacă de la tarifele mari ale Tarom la cele mici ale Wizz Air nu sunt îngrijorat dacă sunt admirat sau nu”, spune el, cu trimitere la planurile agresive legate de piaţa din România din anii următori.

Din 15 martie curent, operatorul low-cost „Wizz Air” și-a anulat zborurile din și spre Chișinău. Compania aeriană a invocat drept motiv pentru anularea zborurilor „riscul ridicat” din spațiul aerian al Republicii Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

În ultima perioadă compania a fost implicată în mai multe scandaluri. În weekendul trecut, în România, un avion al companiei Wizz Air care decolase de pe aeroportul Otopeni din București cu destinaţia Bruxelles s-a întors după doar 20 de minute, din cauza unei probleme tehnice.

Totodată, în ultima perioadă, Wizz Air a avut mai multe întârzieri ale zborurilor, însă reprezentanţii companiei au spus că nu doar operatorul ungar se confruntă cu această situaţie, ci toate companiile aeriene, existând probleme care perturbează industria aviatică.

#József Váradi #wizz air #companie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președinta Maia Sandu a comentat scandalurile recente din spațiul public, inclusiv cazul TUCS și consumul de droguri, în cadrul conferinței de presă de după ședința Consiliului Suprem de Securitate. Șefa statului a declarat că nu are informații despre demisii la Centrul pentru Protecția și Promovarea Securității Republicii (CPPSR) în legătură cu scandalul TUX, așa cum s-a vehiculat în presă.

„Nu cred că a demisionat cineva. Eu nu sunt la curent că cineva de la SPPS ar fi plecat din cauza scandalului TUX. Știu că sunt oameni care sunt anchetați și acești oameni urmează să aștepte finalizarea procesului, iar dacă se fac vinovați, să fie sancționați. Sunt și din alte instituții publice, din păcate”, a declarat Maia Sandu.

Președinta a mai precizat că subiectul nu a fost discutat în mod specific în ședința CSS de astăzi, însă a fost analizată situația privind securitatea cibernetică și măsurile necesare pentru prevenirea fraudelor digitale, inclusiv a schemelor similare cu TUCS.

„Agenția pentru Securitate Cibernetică ne-a informat că există mijloace prin care această agenție poate să sisteze activitatea unor scheme foarte repede, nu după ce are loc frauda, cum se întâmplă astăzi. În unele state europene, activitatea unor astfel de scheme poate fi oprită în jumătate de oră. Asta este una dintre soluții”, a explicat Sandu.

Dosarul „Tux” a intrat în atenția opiniei publice la începutul lunii noiembrie, când cinci persoane – inclusiv cei considerați liderii operațiunii, Antonina și Valentin Samoilă – au fost reținute pentru 72 de ore.

Potrivit investigației PCCOCS, platforma TUX ar fi funcționat ca o schemă piramidală, operând prin companii intermediare, conturi off-shore și mecanisme menite să ascundă originea banilor. Rulajul total atribuit acestei platforme în Republica Moldova este estimat la aproximativ 48 de milioane de euro, o sumă care o plasează printre cele mai mari scheme de acest gen investigate în ultimii ani.