Cine este omul din spatele companiei aeriene ungare care ieșit de pe piața Republicii Moldova

Wizz Air Group este o companie fondată în 2003 de către actualul CEO, József Váradi şi de către alte cinci persoane cu experienţă în sectorul aerian. În Republica Moldova, compania a început operaţiunile în 2014.

József Váradi este fondatorul şi CEO-ul Wizz Air, cea mai mare companie aeriană din Europa Centrală şi de Est. Strategia low-cost pe care a impus-o transportatorul a făcut ca Wizz Air să devină, de la un simplu start-up în, unul dintre jucătorii importanţi de pe continent.

Operatorul low cost Wizz Air este listat pe Bursa de valori din Londra (LSE).

Váradi a condus transportatorul naţional maghiar Malev între 2001 şi 2003, perioadă despre care spune cu mândrie că a contribuit la reducerea pierderilor cu 80% şi realizarea unui program complex de înnoire a flotei. Anterior, Váradi a lucrat în FMCG – cariera sa a început la Procter & Gamble în 1991 ca manager de vânzări şi a avansat rapid devenind în 1999 unul dintre cei mai tineri executivi.

Váradi a absolvit Universitatea de Ştiinţe Economice de la Budapesta şi are un master în economie. „Atât timp cât managerii şi oamenii de afaceri din România continuă să treacă de la tarifele mari ale Tarom la cele mici ale Wizz Air nu sunt îngrijorat dacă sunt admirat sau nu”, spune el, cu trimitere la planurile agresive legate de piaţa din România din anii următori.

Din 15 martie curent, operatorul low-cost „Wizz Air” și-a anulat zborurile din și spre Chișinău. Compania aeriană a invocat drept motiv pentru anularea zborurilor „riscul ridicat” din spațiul aerian al Republicii Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

În ultima perioadă compania a fost implicată în mai multe scandaluri. În weekendul trecut, în România, un avion al companiei Wizz Air care decolase de pe aeroportul Otopeni din București cu destinaţia Bruxelles s-a întors după doar 20 de minute, din cauza unei probleme tehnice.

Totodată, în ultima perioadă, Wizz Air a avut mai multe întârzieri ale zborurilor, însă reprezentanţii companiei au spus că nu doar operatorul ungar se confruntă cu această situaţie, ci toate companiile aeriene, existând probleme care perturbează industria aviatică.

#József Váradi #wizz air #companie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața gazelor naturale din Republica Moldova a intrat în 2025 într-o etapă de schimbare, cu mai mulți furnizori și traderi activi și cu prime semne de liberalizare, însă rămâne puternic concentrată și dominată de furnizorii cu obligații de serviciu public, arată raportul ANRE de monitorizare a pieței pentru anul 2025.

Potrivit ANRE, în 2025 au fost înregistrați 1 titular de licență la transport, 18 la distribuție, 35 la furnizare (inclusiv doi furnizori cu obligație de serviciu public), 5 la vânzarea gazelor comprimate pentru vehicule și 6 la trading. În același timp, au fost retrase licențele de furnizare pentru S.A. „Moldovagaz” și ÎCS „Nord Gaz Sîngerei” SRL, iar pentru a asigura continuitatea livrărilor, ANRE a impus S.A. „Energocom” obligația de serviciu public începând cu 1 septembrie 2025 pentru toți consumatorii finali deserviți anterior de cei doi furnizori.

Raportul arată că importul de gaze naturale în 2025 a fost asigurat de 8 furnizori și 2 traderi, iar piața angro a devenit mai atractivă, inclusiv pentru traderi. La 31 decembrie 2025 erau licențiați 6 traderi, dintre care doi, „MET Furnizare” SRL și „NPGEM” SRL, au raportat primele tranzacții pe piața angro. Activitatea a fost reflectată și pe platforma de tranzacționare BRM Est, unde în 2025 au fost înregistrate 639 tranzacții, majoritatea pe piața SPOT, iar cantitatea totală tranzacționată a constituit 846.879 MWh, cu un preț mediu ponderat de 877,460 lei/MWh.

Cantitatea totală de gaze naturale importate în 2025 a ajuns la 960,3 milioane m³, cu 5,8% mai mult decât în 2024. Cea mai mare lună de import a fost februarie 2025, cu 190,276 milioane m³. Structura importurilor a fost dominată de S.A. „Energocom”, care a acoperit 87,54% din importuri, restul volumelor fiind distribuite între mai mulți furnizori și traderi, fiecare cu cote mult mai mici.

În paralel, ANRE descrie deschiderea treptată a pieței și calendarul de restricționare graduală a accesului consumatorilor noncasnici mari și mijlocii la furnizarea reglementată, în contextul obligației de serviciu public. Conform datelor raportate, la 1 ianuarie 2026, 269 de consumatori au trecut la prețuri negociate, dintre care 146 noncasnici și 123 casnici, iar restricția pentru consumatorii noncasnici mari urmează să se aplice din 1 aprilie 2026.

Pe piața cu amănuntul, furnizarea către consumatorii finali a fost asigurată în 2025 de 13 furnizori. ANRE notează că furnizorii cu obligație de serviciu public au cumulat o cotă de piață de 89,89%, ceea ce menține piața puternic concentrată. Indicele Herfindahl–Hirschman pentru 2025 a constituit 8.093, nivel calificat drept extrem de ridicat, deși pe termen mai lung ANRE indică o descreștere față de 2022 cu 15,2%, pe fondul migrării treptate a unor consumatori și al intrării unor furnizori noi.

Datele arată și o creștere moderată a consumului total de gaze naturale în 2025. Cantitatea furnizată consumatorilor finali a ajuns la 905,667 milioane m³, cu circa 2% peste nivelul din 2024. Consumatorii casnici au crescut cu aproximativ 3%, iar consumul industrial cu circa 4%, în timp ce sectorul bugetar și categoria „alți consumatori” au înregistrat scăderi ușoare.

Un detaliu important din raport este evoluția prețului mediu de achiziție al gazelor pentru furnizorii cu obligație de serviciu public. În 2025, acesta a coborât de la 10.891 lei/1000 m³ în ianuarie la 8.145 lei/1000 m³ în decembrie, iar media anuală de procurare a fost de 9.756 lei/1000 m³. În același timp, prețul mediu reglementat de furnizare a fost de 13.412 lei/1000 m³.

ANRE mai consemnează o premieră pentru sector: obligativitatea constituirii stocurilor strategice de gaze. Pentru perioada rece a anului 2025 a fost stabilită o cantitate de 145,374 milioane m³, iar la 31 decembrie 2025 autoritatea a constatat că toți furnizorii obligați au realizat integral stocarea. Regulatorul subliniază că această măsură reduce riscurile de aprovizionare iarna și poate atenua eventuale șocuri de preț pe piața regională.