Ciolacu: Mi-aş dori ca România să se unească cu Republica Moldova. Nu poţi lăsa o ţară pradă iar Rusiei

Preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, a afirmat, joi seară, că şi-ar dori ca România să se unească cu Republica Moldova, arătând, în context, că aceasta este calea „mai scurtă” pentru ca Republica Moldova să intre în Uniunea Europeană, relatează Agerpres.

„Cel mai vulnerabil stat la conflictul total nejustificat de pe teritoriul Ucrainei este Republica Moldova. Trebuie să ne hotărâm… Lăsăm Republica Moldova să se întoarcă sub influenţa sovietică, mai devreme sau mai târziu? (…) Intrarea în Uniunea Europeană a Republicii Moldova va dura 10 ani de zile cel puţin… Sau ai varianta mai scurtă în care România se uneşte cu Republica Moldova şi Republica Moldova cu România”, a spus Ciolacu la RTV.

În context, liderul social-democraţilor a spus că îşi doreşte varianta mai scurtă.
„Eu mi-aş dori categoric varianta mai scurtă, ca România să se unească cu Republica Moldova. (…) Nu poţi să laşi o ţară pradă din nou Rusiei (…). Destinul românilor din Republica Moldova trebuie să fie acelaşi ca şi al românilor din România- UE şi NATO. Am înţeles că în acest moment foarte mulţi români doresc unirea cu Republica Moldova. (…) Categoric trebuie referendum în ambele state. Adică trebuie un parcurs normal, nu se mai fac uniri cu arma în mână”, a mai spus Marcel Ciolacu.

#Ciolacu #unire #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un număr de 13.810 persoane cu domiciliul în regiunea transnistreană erau luate la evidență în anul 2025 pe malul drept al Nistrului în calitate de angajați oficiali, potrivit datelor Serviciului Fiscal de Stat.

Din total, 57,6% sunt bărbați (7.950 persoane), iar 42,4% femei (5.860 persoane), ceea ce indică o participare semnificativă a forței de muncă din regiune pe piața muncii controlată de autoritățile constituționale.

Distribuția geografică arată o concentrare majoră în municipiul Chișinău, unde activează peste 80% dintre acești salariați. Cei mai mulți provin din orașele Tiraspol, Bender, Slobozia și din localitățile din proximitatea acestora, care cumulează peste 54% din total.

Datele indică și un grad ridicat de formalizare a raporturilor de muncă. Aproximativ 93,85% dintre angajați activează în baza contractelor individuale de muncă, fapt ce confirmă caracterul legal și stabil al relațiilor de serviciu.

În ceea ce privește domeniile de activitate, lucrătorii din regiunea transnistreană sunt prezenți în special în comerțul cu amănuntul, transporturi, învățământul secundar general, construcții, industria de prelucrare, precum și în activități de asistență medicală și farmaceutică.

Potrivit Serviciului Fiscal de Stat, aceste evoluții confirmă un nivel avansat de integrare a locuitorilor din stânga Nistrului pe piața muncii de pe malul drept. Autoritățile subliniază că angajații beneficiază de relații de muncă sigure și legale, acces la toate tipurile de concedii și salarii competitive.

Prin participarea lor în sectoare-cheie ale economiei, locuitorii din regiunea transnistreană contribuie direct la dezvoltarea social-economică a Republicii Moldova, mai arată datele oficiale.