Clasamentul „celor mai fericite țări” în 2024. Moldova, cu opt locuri mai jos decât anul trecut. Cine deschide topul

Republica Moldova se clasează pe locul 71 în topul celor mai fericite ţări din 143 de ţări. Anul trecut, ţara noastră se afla pe locul 63, potrivit Raportului Mondial al Fericirii. Finlanda este pe primul loc pentru al şaptelea an consecutiv.

Danemarca şi Islanda au ocupat din nou locurile doi şi trei, urmate de Suedia (locul patru). Norvegia s-a clasat pe locul şapte.

Statele Unite nici măcar nu au intrat în top 20 – prima dată când s-au clasat atât de prost de când a fost creat World Happiness Report, în 2012.

Cea mai fericită ţară din lume pentru persoanele sub 30 de ani este Lituania.

Potrivit raportului, bătrânii sunt acum semnificativ mai fericiţi decât tinerii în ţări precum Norvegia, Suedia, Germania, Franţa, Marea Britanie şi Spania. Este invers în Portugalia şi Grecia – unde tinerii sunt mai fericiţi decât bătrânii.

Au existat, de asemenea, date care arată că copiii sunt din ce în ce mai puţin fericiţi. „Punând cap la cap datele disponibile privind bunăstarea copiilor şi adolescenţilor din întreaga lume, am documentat scăderi deconcertante mai ales în America de Nord şi Europa de Vest. Să ne gândim că, în unele părţi ale lumii, copiii se confruntă deja cu echivalentul unei crize de la jumătatea vieţii necesită măsuri politice imediate”, a declarat într-un comunicat profesorul Jan-Emmanuel De Neve, director al Centrului de cercetare a bunăstării de la Oxford, profesor de economie şi ştiinţe comportamentale la Saïd Business School şi unul dintre editorii Raportului mondial al fericirii.

La coada listei pentru 2024 se află Afganistanul, care – încă o dată – a fost desemnată cea mai nefericită ţară din lume. În completarea listei celor cinci ţări slab clasate se află Liban, Lesotho, Sierra Leone şi Congo.

Clasamentul se bazează pe şase factori – sprijin social, venituri, sănătate, libertate, generozitate şi absenţa corupţiei – folosind date din surse precum sondajul Gallup World Poll. Publicat în fiecare an în cinstea Zilei Internaţionale a Fericirii, la 20 martie, este un parteneriat între mai multe surse, inclusiv Reţeaua ONU pentru soluţii de dezvoltare durabilă, Gallup şi Centrul de cercetare Oxford Wellbeing.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#clasament #fericire #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.