Clasamentul „celor mai fericite țări” în 2024. Moldova, cu opt locuri mai jos decât anul trecut. Cine deschide topul

Republica Moldova se clasează pe locul 71 în topul celor mai fericite ţări din 143 de ţări. Anul trecut, ţara noastră se afla pe locul 63, potrivit Raportului Mondial al Fericirii. Finlanda este pe primul loc pentru al şaptelea an consecutiv.

Danemarca şi Islanda au ocupat din nou locurile doi şi trei, urmate de Suedia (locul patru). Norvegia s-a clasat pe locul şapte.

Statele Unite nici măcar nu au intrat în top 20 – prima dată când s-au clasat atât de prost de când a fost creat World Happiness Report, în 2012.

Cea mai fericită ţară din lume pentru persoanele sub 30 de ani este Lituania.

Potrivit raportului, bătrânii sunt acum semnificativ mai fericiţi decât tinerii în ţări precum Norvegia, Suedia, Germania, Franţa, Marea Britanie şi Spania. Este invers în Portugalia şi Grecia – unde tinerii sunt mai fericiţi decât bătrânii.

Au existat, de asemenea, date care arată că copiii sunt din ce în ce mai puţin fericiţi. „Punând cap la cap datele disponibile privind bunăstarea copiilor şi adolescenţilor din întreaga lume, am documentat scăderi deconcertante mai ales în America de Nord şi Europa de Vest. Să ne gândim că, în unele părţi ale lumii, copiii se confruntă deja cu echivalentul unei crize de la jumătatea vieţii necesită măsuri politice imediate”, a declarat într-un comunicat profesorul Jan-Emmanuel De Neve, director al Centrului de cercetare a bunăstării de la Oxford, profesor de economie şi ştiinţe comportamentale la Saïd Business School şi unul dintre editorii Raportului mondial al fericirii.

La coada listei pentru 2024 se află Afganistanul, care – încă o dată – a fost desemnată cea mai nefericită ţară din lume. În completarea listei celor cinci ţări slab clasate se află Liban, Lesotho, Sierra Leone şi Congo.

Clasamentul se bazează pe şase factori – sprijin social, venituri, sănătate, libertate, generozitate şi absenţa corupţiei – folosind date din surse precum sondajul Gallup World Poll. Publicat în fiecare an în cinstea Zilei Internaţionale a Fericirii, la 20 martie, este un parteneriat între mai multe surse, inclusiv Reţeaua ONU pentru soluţii de dezvoltare durabilă, Gallup şi Centrul de cercetare Oxford Wellbeing.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#clasament #fericire #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

De la 10 000 la 100 000 de euro va crește plafonul pentru unele operațiuni valutare pe care moldovenii le vor putea efectua fără autorizarea prealabilă a Băncii Naționale a Moldovei. Măsura este prevăzută într-un proiect de modificare a Legii privind reglementarea valutară, examinat de secretarii de stat în ședința din 2 martie.

Potrivit documentului, imediat după intrarea în vigoare a legii, pragul actual de 10 000 de euro va fi majorat la 100 000 de euro pentru o serie de operațiuni de capital, iar din 1 ianuarie 2028 plafonul va urca la 250 000 de euro.

Noua limită va fi aplicabilă pentru cumpărarea de instrumente financiare străine, acordarea de împrumuturi și garanții, donații și împrumuturi între persoane fizice sau juridice, deschiderea în străinătate a unor conturi legate de împrumuturi sau garanții, precum și alte operațiuni de capital. În paralel, este eliminat complet regimul de notificare pentru împrumuturile și creditele primite de rezidenți de la nerezidenți, obligație care în prezent se aplică pentru sumele ce depășesc 10 000 de euro. Eliminarea notificării va intra însă în vigoare la 1 octombrie 2027, pentru a permite BNM să creeze un nou mecanism de raportare.

Totodată, moldovenii care emigrează vor putea transfera activele deținute și vor avea dreptul să deschidă conturi la bănci din străinătate fără autorizarea BNM, inclusiv în perioada stabilirii cu domiciliul peste hotare.

Sunt operate schimbări și în ceea ce privește plățile în valută pe teritoriul Republicii Moldova. Proiectul restabilește dreptul rezidenților de a achita în valută străină, inclusiv în numerar, în unitățile comerciale amplasate în aeroporturile internaționale după zonele de control vamal și de frontieră, la punctele internaționale de trecere a frontierei sau la bordul aeronavelor antrenate în curse internaționale. De asemenea, se permite nerezidenților să achite în valută străină serviciile hoteliere din țară, măsură justificată prin necesitatea susținerii turismului și alinierii la practicile europene.

Pentru casele de schimb valutar și hotelurile care desfășoară activitate de schimb valutar în numerar, proiectul introduce reguli noi. Acestea vor putea furniza servicii de plată în numele și pe contul unor societăți de plată sau emitente de monedă electronică licențiate, cu obligația de a separa strict fondurile destinate serviciilor de plată de cele utilizate pentru schimbul valutar. În plus, casele de schimb valutar vor fi obligate să prezinte anual BNM situațiile financiare, pentru o monitorizare mai strictă a capitalului social și a lichidităților.

Un alt element nou este extinderea temeiurilor de refuz pentru autorizarea operațiunilor valutare. BNM va putea respinge o cerere dacă operațiunea implică riscul încetării relațiilor de corespondență bancară sau riscul aplicării unor sancțiuni internaționale asupra instituției sau asupra prestatorilor de servicii de plată rezidenți.

Legea va intra în vigoare la o lună de la publicarea în Monitorul Oficial, iar BNM va avea la dispoziție șase luni pentru a-și ajusta actele normative secundare la noile prevederi.