Clasamentul „celor mai fericite țări” în 2024. Moldova, cu opt locuri mai jos decât anul trecut. Cine deschide topul

Republica Moldova se clasează pe locul 71 în topul celor mai fericite ţări din 143 de ţări. Anul trecut, ţara noastră se afla pe locul 63, potrivit Raportului Mondial al Fericirii. Finlanda este pe primul loc pentru al şaptelea an consecutiv.

Danemarca şi Islanda au ocupat din nou locurile doi şi trei, urmate de Suedia (locul patru). Norvegia s-a clasat pe locul şapte.

Statele Unite nici măcar nu au intrat în top 20 – prima dată când s-au clasat atât de prost de când a fost creat World Happiness Report, în 2012.

Cea mai fericită ţară din lume pentru persoanele sub 30 de ani este Lituania.

Potrivit raportului, bătrânii sunt acum semnificativ mai fericiţi decât tinerii în ţări precum Norvegia, Suedia, Germania, Franţa, Marea Britanie şi Spania. Este invers în Portugalia şi Grecia – unde tinerii sunt mai fericiţi decât bătrânii.

Au existat, de asemenea, date care arată că copiii sunt din ce în ce mai puţin fericiţi. “Punând cap la cap datele disponibile privind bunăstarea copiilor şi adolescenţilor din întreaga lume, am documentat scăderi deconcertante mai ales în America de Nord şi Europa de Vest. Să ne gândim că, în unele părţi ale lumii, copiii se confruntă deja cu echivalentul unei crize de la jumătatea vieţii necesită măsuri politice imediate”, a declarat într-un comunicat profesorul Jan-Emmanuel De Neve, director al Centrului de cercetare a bunăstării de la Oxford, profesor de economie şi ştiinţe comportamentale la Saïd Business School şi unul dintre editorii Raportului mondial al fericirii.

La coada listei pentru 2024 se află Afganistanul, care – încă o dată – a fost desemnată cea mai nefericită ţară din lume. În completarea listei celor cinci ţări slab clasate se află Liban, Lesotho, Sierra Leone şi Congo.

Clasamentul se bazează pe şase factori – sprijin social, venituri, sănătate, libertate, generozitate şi absenţa corupţiei – folosind date din surse precum sondajul Gallup World Poll. Publicat în fiecare an în cinstea Zilei Internaţionale a Fericirii, la 20 martie, este un parteneriat între mai multe surse, inclusiv Reţeaua ONU pentru soluţii de dezvoltare durabilă, Gallup şi Centrul de cercetare Oxford Wellbeing.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#clasament #fericire #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.