Colaps pe calea ferată: doar 4% din cereale mai pleacă cu trenul

Structura logistică a exporturilor de cereale din Republica Moldova s-a schimbat în ultimele sezoane, arată analiza economistului Iurie Rija. Dacă în 2021 transportul rutier domina fluxurile comerciale, în prezent cea mai mare parte a migrat către transportul naval, care a devenit principalul canal de expediere.

Potrivit datelor, în prima jumătate a anului 2025, 70% din exporturile de cereale au fost realizate pe cale navală, cu un volum de peste jumătate de milion de tone. Portul Giurgiulești s-a consolidat drept nod strategic, susținut de tarifele mai mici – 15 USD/tonă pe ruta Giurgiulești–Constanța, față de 45 USD/tonă în 2023.

În schimb, transportul rutier și-a redus ponderea la doar 26% din total, deși rămâne indispensabil pentru livrarea cerealelor către terminalele navale. Volumul exportat direct pe șosea a scăzut de la 800.000 tone în 2024 la doar 183.000 tone în primele șase luni din 2025. Totodată, tarifele rutiere au coborât de la 50 €/tonă în 2023 la 30 €/tonă în 2025.

Situația cea mai critică se înregistrează în transportul feroviar, care a ajuns la un nivel marginal – doar 4% din exporturi. Problemele cronice ale infrastructurii, de la ecartamentul incompatibil cu UE până la lipsa materialului rulant, au transformat operatorii feroviari în actori necompetitivi.

Analiza arată și o reconfigurare a punctelor de frontieră. Giurgiulești rămâne centrul principal, cu 1,56 milioane tone exportate în 2024 și 580.000 tone în prima jumătate a lui 2025. În schimb, puncte precum Sculeni și Leușeni au înregistrat scăderi de 26–39%, fiind folosite mai ales pentru exportul semințelor de floarea-soarelui.

„Fără investiții urgente în infrastructura feroviară și optimizarea conexiunilor logistice, exporturile de cereale ale Republicii Moldova rămân vulnerabile la blocaje geopolitice și riscuri climatice”, avertizează economistul Iurie Rija.

#Giurgiulești #Cereale #export

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova continuă să se afle printre țările cu cele mai mici venituri naționale pe cap de locuitor la nivel global, potrivit datelor pentru anul 2024 publicate de World Inequality, exprimate în euro la paritatea puterii de cumpărare (PPP). Venitul mediu anual pe cap de locuitor în Republica Moldova este estimat la aproximativ 9.100 de euro, un nivel de aproape patru ori mai mic decât media Uniunii Europene și de peste cinci ori sub cel al Statelor Unite.

Datele comparative arată că, deși Moldova a înregistrat o creștere constantă a veniturilor în ultimele două decenii, decalajul față de economiile dezvoltate rămâne semnificativ. Spre comparație, venitul mediu pe cap de locuitor depășește 36.000 de euro în Franța și Marea Britanie, 40.000 de euro în Germania și ajunge la peste 47.000 de euro în SUA. Chiar și media globală, calculată în termeni PPP, este de circa 13.600 de euro, cu aproximativ 50% mai mare decât nivelul Republicii Moldova.

În regiune, Republica Moldova rămâne în urma majorității statelor din Europa Centrală și de Est, fiind depășită clar de țări precum România, Polonia sau statele baltice, care au reușit să accelereze convergența economică după aderarea la Uniunea Europeană.

Evoluția veniturilor indică faptul că principala vulnerabilitate a economiei moldovenești rămâne productivitatea scăzută a muncii, ponderea mare a activităților cu valoare adăugată redusă și dependența de sectoare volatile, precum agricultura. În absența unor investiții masive în infrastructură, industrie, energie și capital uman, ritmul de recuperare a decalajelor riscă să rămână lent.