Companiile ucrainene caută să se extindă în străinătate pe fondul războiului de acasă

Aproape imediat după ce Rusia a invadat Ucraina anul trecut, antreprenorul ucrainean Rostyslav Vovk şi-a dat seama că trebuie să se reorienteze dincolo de graniţe pentru ca firma sa producătoare de hrană pentru animalele de companie să poată să continue să crească, relatează agenția Reuters într-un reportaj, preluat de Agerpres.

Conflictul care nu s-a încheiat încă a determinat mai multe firme ucrainene să se reorienteze spre ţările vecine pentru a-şi reduce dependenţa de o piaţă de acasă în scădere şi totodată pentru a profita de milioanele de ucraineni care au plecat din ţară.

Peste cinci milioane de ucraineni care au plecat din ţară din cauza războiului erau înregistraţi în Europa la începutul lunii mai, arată datele Agenţiei pentru refugiaţi din cadrul ONU, iar Polonia găzduieşte peste 1,5 milioane de ucraineni.

Invazia rusească a dat peste cap economia ucraineană, astfel că investiţiile companiilor şi creşterea economică sunt o raritate. În 2022 economia ucraineană s-a contractat cu aproximativ o treime, iar pentru acest an este prognozată doar o creştere modestă.

Prăbuşirea cheltuielilor consumatorilor este resimţită în special în sectoarele serviciilor şi consumului, astfel că directorii de la patru firme ucrainene au declarat pentru Reuters că au decis să se îndrepte spre noi pieţe din Polonia şi Europa de Est pentru a creşte afacerile.

„Cu privire la expansiunea noastră, care a început înainte de război, prima destinaţie a fost Polonia”, spune Vyacheslav Klymov, co-fondatorul Nova Post, cel mai mare operator poştal privat din Ucraina. „Am ales Polonia în principal pentru că Polonia găzduieşte cel mai mare număr de ucraineni care au fugit din ţară din cauza războiului”, a adăugat Klymov. Acesta a subliniat că Nova Post intenţionează să investească aproximativ 10 milioane de euro pentru a deschide 200 de oficii poştale în Europa.

„Să intri pe o piaţă nouă cu un nume necunoscut şi, mai important, pentru o companie ucraineană, nu este un lucru uşor”

Andriy Khudo, co-proprietarul şi preşedintele grupului de restaurante !FEST, care are mai mulţi ani de experienţă în lucrul cu partenerii din Europa Centrală, este de acord că diaspora ucraineană a ajutat. „Înainte de război eram deja prezenţi în Polonia, România şi Ungaria. Apoi am demarat negocieri pentru a atrage noi parteneri şi a extinde parteneriatele existente”, a spus Andriy Khudo.

Potrivit think-tank-ului Polish Economic Institute, sunt peste 24.000 de companii cu capital ucrainean înregistrate în Polonia, adică 25% din numărul total de companii cu capital străin. În luna septembrie a anului trecut, 8,5% din toate companiile înfiinţate în Polonia aveau capital ucrainean, comparativ cu 0,8% în luna ianuarie 2022.

Unele companii ucrainene sunt interesate să se extindă şi mai departe în Europa, iar strategiile urmate diferă de al caz la caz.
Andriy Khudo şi partenerii săi au deschis baruri în Letonia şi se pregătesc să facă acelaşi lucru în Cehia, Lituania şi Estonia, ţări care găzduiesc un număr mare de refugiaţi ucraineni.

Andriy Zdesenko, care în ultimii 26 de ani a făcut parte din Biosphere Corporation, cel mai mare producător de produse de îngrijire personală şi produse de îngrijire a locuinţei din Ucraina, era interesat să se extindă încă dinainte de război, iar oportunitatea a apărut odată cu conflictul de acasă. „Am cumpărat marca austriacă ‘Alufix’. Aceasta este cunoscută nu doar în Austria, dar şi în Ungaria, Slovacia, Cehia, România şi Slovenia”, spune Zdesenko, care a cumpărat şi o fabrică din România şi alte active. „Să intri pe o piaţă nouă cu un nume necunoscut şi, mai important, pentru o companie ucraineană, nu este un lucru uşor”, spune Zdesenko.

Antreprenorii ucraineni au beneficiat de sprijinul opiniei publice în multe ţări

Înainte de invazia rusească, sectorul corporate din Ucraina avea o reputaţie amestecată în străinătate, scandalurile de corupţie şi semnele de întrebare cu privire la transparenţă afectându-i imaginea. În consecinţă, majoritatea companiilor ucrainene se concentrau pe piaţa locală şi pe pieţele din Rusia şi alte foste state sovietice. Însă războiul a schimbat acest peisaj. Chiar de la începutul conflictului, antreprenorii ucraineni au beneficiat de sprijinul opiniei publice în multe ţări.

Rostislav Vovk, directorul executiv şi fondatorul Kormotekh, spune că cel mai mare producător de hrană pentru animalele de de companie din Ucraina a început să îşi vândă produsele în ţările baltice pe măsură ce retailerii au început să înlocuiască produsele ruseşti. „Obiectivul principal este să creştem în străinătate mai rapid decât preconizam înainte de război”, spune Vovk.
Kormotekh şi-a extins vânzările la 39 de ţări la începutul lui 2023, de la 19 ţări în urmă cu cinci ani. Rostislav Vovk se aşteaptă ca exporturile să ajungă de la 22% din vânzările totale în 2022 până la 30% în acest an şi undeva între 60% şi 70% în 2028.

La rândul său, Andriy Zdesenko estimează că veniturile Biosphere Corporation vor ajunge la 150 de milioane de dolari în acest an, comparativ cu 102 milioane de dolari în 2022 şi se aşteaptă ca afacerile din Ucraina să fie responsabile pentru aproximativ 60% din vânzările totale, urmând ca în decursul următorilor trei ani operaţiunile externe să genereze vânzări de aproximativ 100 de milioane de euro.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#razboi #companii #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Drumurile naționale vor beneficia în 2026 de finanțări de peste 1,82 miliarde de lei, bani prevăzuți pentru întreținerea și reparația celor aproape 6 000 de kilometri de trasee aflate în gestiunea statului. Asta prevede proiectul Programului privind repartizarea mijloacelor fondului rutier pentru drumurile publice naționale pe anul 2026.

Autorii documentului asigură că accentul va fi pus pe siguranța traficului și pe menținerea carosabilului într-o stare bună. „Prioritare vor fi acțiunile referitoare la mentenanța condițiilor de circulație din punct de vedere a stării părții carosabile și siguranței la trafic”.

Pentru întreținerea curentă a drumurilor sunt planificate peste 611 milioane de lei. Cea mai mare parte, peste 412 milioane de lei, este destinată lucrărilor pe timp de vară, inclusiv reparațiilor la îmbrăcămintea asfaltică și din beton, dar și intervențiilor la poduri și podețe. Alte 100 de milioane de lei sunt rezervate pentru întreținerea pe timp de iarnă, pentru deszăpezire și combaterea poleiului, iar 99 de milioane de lei pentru lucrări periodice și măsuri de siguranță rutieră.

Reparațiile propriu-zise vor absorbi sume consistente. Aproximativ 294 de milioane de lei sunt prevăzute pentru reparații curente la drumuri și poduri, iar pentru reconstrucții și reabilitări capitale sunt planificate peste 397 de milioane de lei. Nota informativă indică faptul că în 2026 urmează să fie contractate lucrări pentru reparația a peste 210 kilometri de drumuri naționale.

Programul mai include 275 de milioane de lei pentru gestionarea drumurilor publice și aproape 75 de milioane de lei pentru proiectare, evaluări și alte cheltuieli conexe. O parte din bani vor merge și pentru reabilitarea unor porțiuni concrete de drum, precum sectoarele Cornești – Boghenii Noi – Năpădeni – M5, R35 – Baimaclia – Taraclia de Salcie – R32 sau R13 – Ivanovca – Izvoare – Ocolina – R14. Pentru aceste proiecte sunt planificate 100 de milioane de lei în 2026, însă valoarea totală a lucrărilor depășește 302 milioane de lei, diferența fiind acoperită prin angajamente de stat deja asumate.

În document se menționează că implementarea proiectului „va avea un impact pozitiv asupra infrastructurii rutiere, contribuind la asigurarea întreținerii corespunzătoare a rețelei rutiere naționale, îmbunătățind condițiile de drum și siguranța rutieră”.

Pentru comparație, în 2025, pentru executarea lucrărilor de întreținere și reparație a drumurilor publice naționale a fost alocat un buget de circa 2,59 miliarde de lei. Potrivit Raportului de executare a bugetului, prezentat de Administrația de Stat a Drumurilor, suma valorificată pentru toate lucrările executate a fost de aproximativ 2,51 miliarde de lei în perioada ianuarie–decembrie 2025, ceea ce reprezintă un nivel de realizare de 96,7%.

Anterior, economistul Veaceslav Ioniță a declarat că Guvernul încasează anual aproximativ 4 000 de lei de la fiecare șofer pentru infrastructura rutieră, însă doar jumătate din această sumă ajunge efectiv în fondul rutier, iar restul banilor sunt redirecționați către alte cheltuieli bugetare. Potrivit lui, pentru menținerea rețelei rutiere într-o stare bună ar fi necesară alocarea anuală a circa 1% din PIB pentru întreținere, ceea ce în acest an ar însemna aproximativ 3,5 miliarde de lei, plus încă 1% din PIB pentru dezvoltare și construcția de drumuri noi. În realitate, pentru întreținere se alocă sub 2 miliarde de lei.