Companiile ucrainene caută să se extindă în străinătate pe fondul războiului de acasă

Aproape imediat după ce Rusia a invadat Ucraina anul trecut, antreprenorul ucrainean Rostyslav Vovk şi-a dat seama că trebuie să se reorienteze dincolo de graniţe pentru ca firma sa producătoare de hrană pentru animalele de companie să poată să continue să crească, relatează agenția Reuters într-un reportaj, preluat de Agerpres.

Conflictul care nu s-a încheiat încă a determinat mai multe firme ucrainene să se reorienteze spre ţările vecine pentru a-şi reduce dependenţa de o piaţă de acasă în scădere şi totodată pentru a profita de milioanele de ucraineni care au plecat din ţară.

Peste cinci milioane de ucraineni care au plecat din ţară din cauza războiului erau înregistraţi în Europa la începutul lunii mai, arată datele Agenţiei pentru refugiaţi din cadrul ONU, iar Polonia găzduieşte peste 1,5 milioane de ucraineni.

Invazia rusească a dat peste cap economia ucraineană, astfel că investiţiile companiilor şi creşterea economică sunt o raritate. În 2022 economia ucraineană s-a contractat cu aproximativ o treime, iar pentru acest an este prognozată doar o creştere modestă.

Prăbuşirea cheltuielilor consumatorilor este resimţită în special în sectoarele serviciilor şi consumului, astfel că directorii de la patru firme ucrainene au declarat pentru Reuters că au decis să se îndrepte spre noi pieţe din Polonia şi Europa de Est pentru a creşte afacerile.

„Cu privire la expansiunea noastră, care a început înainte de război, prima destinaţie a fost Polonia”, spune Vyacheslav Klymov, co-fondatorul Nova Post, cel mai mare operator poştal privat din Ucraina. „Am ales Polonia în principal pentru că Polonia găzduieşte cel mai mare număr de ucraineni care au fugit din ţară din cauza războiului”, a adăugat Klymov. Acesta a subliniat că Nova Post intenţionează să investească aproximativ 10 milioane de euro pentru a deschide 200 de oficii poştale în Europa.

„Să intri pe o piaţă nouă cu un nume necunoscut şi, mai important, pentru o companie ucraineană, nu este un lucru uşor”

Andriy Khudo, co-proprietarul şi preşedintele grupului de restaurante !FEST, care are mai mulţi ani de experienţă în lucrul cu partenerii din Europa Centrală, este de acord că diaspora ucraineană a ajutat. „Înainte de război eram deja prezenţi în Polonia, România şi Ungaria. Apoi am demarat negocieri pentru a atrage noi parteneri şi a extinde parteneriatele existente”, a spus Andriy Khudo.

Potrivit think-tank-ului Polish Economic Institute, sunt peste 24.000 de companii cu capital ucrainean înregistrate în Polonia, adică 25% din numărul total de companii cu capital străin. În luna septembrie a anului trecut, 8,5% din toate companiile înfiinţate în Polonia aveau capital ucrainean, comparativ cu 0,8% în luna ianuarie 2022.

Unele companii ucrainene sunt interesate să se extindă şi mai departe în Europa, iar strategiile urmate diferă de al caz la caz.
Andriy Khudo şi partenerii săi au deschis baruri în Letonia şi se pregătesc să facă acelaşi lucru în Cehia, Lituania şi Estonia, ţări care găzduiesc un număr mare de refugiaţi ucraineni.

Andriy Zdesenko, care în ultimii 26 de ani a făcut parte din Biosphere Corporation, cel mai mare producător de produse de îngrijire personală şi produse de îngrijire a locuinţei din Ucraina, era interesat să se extindă încă dinainte de război, iar oportunitatea a apărut odată cu conflictul de acasă. „Am cumpărat marca austriacă ‘Alufix’. Aceasta este cunoscută nu doar în Austria, dar şi în Ungaria, Slovacia, Cehia, România şi Slovenia”, spune Zdesenko, care a cumpărat şi o fabrică din România şi alte active. „Să intri pe o piaţă nouă cu un nume necunoscut şi, mai important, pentru o companie ucraineană, nu este un lucru uşor”, spune Zdesenko.

Antreprenorii ucraineni au beneficiat de sprijinul opiniei publice în multe ţări

Înainte de invazia rusească, sectorul corporate din Ucraina avea o reputaţie amestecată în străinătate, scandalurile de corupţie şi semnele de întrebare cu privire la transparenţă afectându-i imaginea. În consecinţă, majoritatea companiilor ucrainene se concentrau pe piaţa locală şi pe pieţele din Rusia şi alte foste state sovietice. Însă războiul a schimbat acest peisaj. Chiar de la începutul conflictului, antreprenorii ucraineni au beneficiat de sprijinul opiniei publice în multe ţări.

Rostislav Vovk, directorul executiv şi fondatorul Kormotekh, spune că cel mai mare producător de hrană pentru animalele de de companie din Ucraina a început să îşi vândă produsele în ţările baltice pe măsură ce retailerii au început să înlocuiască produsele ruseşti. „Obiectivul principal este să creştem în străinătate mai rapid decât preconizam înainte de război”, spune Vovk.
Kormotekh şi-a extins vânzările la 39 de ţări la începutul lui 2023, de la 19 ţări în urmă cu cinci ani. Rostislav Vovk se aşteaptă ca exporturile să ajungă de la 22% din vânzările totale în 2022 până la 30% în acest an şi undeva între 60% şi 70% în 2028.

La rândul său, Andriy Zdesenko estimează că veniturile Biosphere Corporation vor ajunge la 150 de milioane de dolari în acest an, comparativ cu 102 milioane de dolari în 2022 şi se aşteaptă ca afacerile din Ucraina să fie responsabile pentru aproximativ 60% din vânzările totale, urmând ca în decursul următorilor trei ani operaţiunile externe să genereze vânzări de aproximativ 100 de milioane de euro.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#razboi #companii #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.