Contraste în economiile moldovenilor: 33 miliarde aduc dobândă, 28 miliarde zac în conturi

19 Sept. 2025, 11:55
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
19 Sept. 2025, 11:55 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Portofoliul total de depozite din sectorul bancar al Republicii Moldova a constituit, la sfârșitul lunii august, 88,25 miliarde lei, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei (BNM). Din această sumă, 51,8 miliarde lei revin depozitelor persoanelor fizice, iar 36,4 miliarde lei – persoanelor juridice.

Cele mai mari ponderi le dețin depozitele la termen cu dobândă – 33,4 miliarde lei, urmate de depozitele la vedere fără dobândă – 28,5 miliarde lei și depozitele la vedere cu dobândă – 26,1 miliarde lei. Depozitele la termen fără dobândă au avut o pondere redusă, însumând doar 102,5 milioane lei.

În funcție de monedă, depozitele atrase în lei moldovenești au depășit 47,7 miliarde lei, iar cele în valută străină echivalentul a circa 40,5 miliarde lei.

Cele mai mari portofolii de depozite le au Moldova Agroindbank (MAIB) – peste 30,3 miliarde lei, Moldindconbank – 23,5 miliarde lei, Victoriabank – 13,8 miliarde lei și OTP Bank – 9,2 miliarde lei. La polul opus, băncile cu cele mai mici portofolii sunt EuroCreditBank (circa 823 milioane lei) și Comertbank (aproximativ 920 milioane lei).

Datele BNM arată că gospodăriile populației continuă să fie principala sursă de resurse, cu peste jumătate din volumul depozitelor totale. Depozitele persoanelor juridice – care includ companii, instituții financiare și bugete publice – au totalizat circa 36,4 miliarde lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

01 Feb. 2026, 12:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Feb. 2026, 12:44 // Actual //  Ursu Victor

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!