Cripto-proiectul lui Trump explodează cu bani din Golf. Cine e misteriosul „donator” din Emirate?

Un fond obscur din Emiratele Arabe Unite, denumit Aqua 1 Foundation, a anunțat în luna iunie că a investit 100 de milioane de dolari în tokenii platformei World Liberty, un proiect asociat direct cuvpreședintele american Donald Trump. Este cea mai mare investiție publică în acest proiect, din care familia Trump ar fi încasat deja peste 500 de milioane de dolari, potrivit Reuters.

Despre Aqua 1 Foundation și fondatorul său, Dave Lee, există extrem de puține informații. Fondul nu figurează cu licențe înregistrate în Emirate, site-ul oficial a fost creat abia în luna mai, iar autoritățile din Abu Dhabi nu confirmă existența sau lansarea operațională a unui asemenea fond în jurisdicția lor.

Proiectul World Liberty este promovat ca o platformă „blockchain patriotică” și face parte din ecosistemul mediatic și financiar apropiat de campania lui Trump pentru alegerile din 2024. Conform estimărilor, aproximativ 75% din veniturile generate de platformă ajung în buzunarele familiei Trump, ceea ce ridică semne serioase de întrebare privind potențiale conflicte de interese.

Fostul consilier juridic al președintelui George W. Bush a avertizat că „publicul american are dreptul să știe cine trimite bani președintelui sau candidaților săi”. Analiștii în etică politică susțin că tranzacții de asemenea anvergură, realizate prin entități opace din afara SUA, pot deschide ușa influenței externe directe asupra Casei Albe.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#crypto #bani #Trump

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.

#dezastru #educatie #elevi