Criza energetică a adus Moldova la sapă de lemn! Chișinăul, cu mâna întinsă la București să cumpere lemn de foc

Criza energetică a alimentat panica în rândul moldovenilor care își achiziționează lemn cu rezervă și de aceea a apărut o criză de lemn, a declarat ministrul Mediului, Rodica Iordanov.

„Colegii de la Moldsilva sunt în proces de monitorizare a volumelor de lemn, se face o evaluare care sunt volume necesare. S-a creat o panică artificială. Totodată, Republica Moldova nu este atât de bogată în lemn. Avem zone din sudul și nordul Moldovei unde nu este lemn. Lucrăm să asigurăm aceste zone cu lemn”, a punctat Iordanov.

Potrivit lui Iordanov, în prezent suntem în proces de discuții cu partea română pentru achiziția a 200 mii de metri steri.

„Ministrul interimar al Mediului, Vladimir Bolea a lansat procedura de semnare a contractului de achiziție a lemnului din România ca să îndestulăm cetățenii. Rămâne ca Bucureștiul să ajusteze procedurile legislative și deja să mergem la semnarea acordului. Interesul nostru e să diminuăm tăierea pădurilor, deoarece creșterea pădurilor durează mult – 25 de ani”.

Ministrul Mediului susține că lemnul din România este mai scump, dar „suntem în proces de negocieri pentru o reducere considerabilă de preț ca să putem asigura un preț în limitele raționalului pe teritoriul Republicii Moldova.

Autoritățile declară că prețul lemnului de foc a rămas neschimbat față de anul trecut. Lemnul din speciile tare 550 – 875 de lei metrul ster, iar cel din speciile moi – 350 – 475 de lei metrul ster.

Persoanele sărace vor putea cumpăra, în perioada octombrie – noiembrie trei metri steri de lemn la preț subvenționat. Ulterior, în etapa a doua se va decide ce volum de lemn se va acorda.

#achizție #lemn #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova se află pe lista neagră a transportatorilor navali, din cauza nealinierii legislației naționale la standardele europene și internaționale în domeniul siguranței și securității maritime. Declarațiile au fost făcute de Mircea Păscăluță, secretar de stat în domeniul Transporturilor.

Potrivit oficialului, Republica Moldova nu are în prezent nave care să opereze efectiv sub pavilion național, iar principalul motiv este lipsa unui cadru normativ compatibil cu cerințele internaționale. „Nu suntem aliniați la legislația europeană și internațională care să permită ca navele sub pavilionul țării noastre să corespundă cerințelor de siguranță, certificare și securitate”, a explicat Păscăluță.

Secretarul de stat a precizat că, cu sprijinul Uniunii Europene și al Transport Community, autoritățile au elaborat un plan de acțiuni care urmează să fie implementat în următorii doi ani. Obiectivul este ca Republica Moldova să iasă din lista neagră, să fie inclusă mai întâi în lista gri, iar ulterior în lista albă a statelor care pot deține și administra în condiții conforme nave maritime.

„Am ajuns în lista neagră pentru că nu exista o legislație adecvată. Era un registru deschis, cu un cod minimal și doar câteva convenții ratificate. Evaluările internaționale au arătat clar necesitatea de a transpune un șir de reglementări și de a întări capacitatea agenției navale”, a declarat Păscăluță.

Republica Moldova a fost plasată în lista neagră a Memorandumului de înțelegere privind controlul statului port, de la Paris fapt care constituie un impediment major în calea apropierii treptate cu UE și imprimă o imagine maritimă nefavorabilă statului nostru pe plan internațional.

Datele oficiale arată că, în prezent, 113 nave maritime mai sunt înregistrate sub pavilionul Republicii Moldova, față de peste 400 de nave acum nouă ani. Scăderea semnificativă vine pe fondul restricțiilor și reputației negative a registrului naval moldovenesc.

Numărul mare de nave înregistrate anterior era determinat în special de taxele reduse, care aduceau anual statului venituri de aproximativ 5 milioane de lei. Totuși, în ultimul deceniu, mai multe nave sub pavilion moldovenesc au fost implicate în scandaluri de contrabandă și incidente grave.

Cel mai cunoscut caz rămâne explozia din portul Beirut, provocată de o navă sub pavilionul Republicii Moldova, încărcată cu azotat de amoniu, care fusese sechestrată pentru datorii și a provocat sute de victime.