Criza energetică a adus Moldova la sapă de lemn! Chișinăul, cu mâna întinsă la București să cumpere lemn de foc

Criza energetică a alimentat panica în rândul moldovenilor care își achiziționează lemn cu rezervă și de aceea a apărut o criză de lemn, a declarat ministrul Mediului, Rodica Iordanov.

„Colegii de la Moldsilva sunt în proces de monitorizare a volumelor de lemn, se face o evaluare care sunt volume necesare. S-a creat o panică artificială. Totodată, Republica Moldova nu este atât de bogată în lemn. Avem zone din sudul și nordul Moldovei unde nu este lemn. Lucrăm să asigurăm aceste zone cu lemn”, a punctat Iordanov.

Potrivit lui Iordanov, în prezent suntem în proces de discuții cu partea română pentru achiziția a 200 mii de metri steri.

„Ministrul interimar al Mediului, Vladimir Bolea a lansat procedura de semnare a contractului de achiziție a lemnului din România ca să îndestulăm cetățenii. Rămâne ca Bucureștiul să ajusteze procedurile legislative și deja să mergem la semnarea acordului. Interesul nostru e să diminuăm tăierea pădurilor, deoarece creșterea pădurilor durează mult – 25 de ani”.

Ministrul Mediului susține că lemnul din România este mai scump, dar „suntem în proces de negocieri pentru o reducere considerabilă de preț ca să putem asigura un preț în limitele raționalului pe teritoriul Republicii Moldova.

Autoritățile declară că prețul lemnului de foc a rămas neschimbat față de anul trecut. Lemnul din speciile tare 550 – 875 de lei metrul ster, iar cel din speciile moi – 350 – 475 de lei metrul ster.

Persoanele sărace vor putea cumpăra, în perioada octombrie – noiembrie trei metri steri de lemn la preț subvenționat. Ulterior, în etapa a doua se va decide ce volum de lemn se va acorda.

#achizție #lemn #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova continuă să plătească anual aproximativ un miliard de lei pentru acoperirea datoriilor generate de așa-numitul „furt al miliardului”, iar aceste plăți vor continua până în anul 2041. Declarația a fost făcută de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, rambursarea acestei datorii este o obligație bugetară fermă față de Banca Națională a Moldovei, care a intervenit în 2014–2015 pentru a salva sistemul bancar după dispariția fondurilor din cele trei bănci.
„Achităm cam un miliard pe an, continuăm să achităm. Este parte din bugetul de stat și merge pentru achitarea acestor datorii față de Banca Națională”, a declarat Gavriliță.

Întrebat dacă există vreo soluție pentru a reduce această povară financiară, ministrul a spus că, din punct de vedere contabil și financiar, datoria nu poate fi ștearsă.
„Nu există. S-au furat bani, nu ne putem imagina că ei au reapărut. Nu există o datorie care, din punct de vedere financiar, să dispară pur și simplu. Ea trebuie onorată”, a explicat ministrul.

Gavriliță a subliniat că statul este obligat să achite aceste sume indiferent de evoluțiile politice sau judiciare, iar singura șansă de a reduce impactul asupra bugetului este recuperarea banilor de la persoanele responsabile de fraudă.

„Trebuie să o onorăm și, în același timp, să încercăm să recuperăm la maxim de la cei responsabili”, a spus el.

În anul 2014 Republica Moldova a fost zguduită de cel mai mare jaf din istorie. Banca de Economii, Unibank și Banca Socială au fost furate de 1 miliard USD, iar până în prezent nu s-a reușit recuperarea niciunui leu. Ilan Șor unul din figuranții raportului Kroll a fost condamnat în primă instanță, iar dosarul s-a împotmolit la Curtea de Apel. Vlad Plahotniuc care, la fel, figurează în raportul Kroll drept beneficiar al furtului miliardului a părăsit țara în luna iunie a anului 2019.