Criza energetică a adus Moldova la sapă de lemn! Chișinăul, cu mâna întinsă la București să cumpere lemn de foc

18 Nov. 2022, 10:38
 // Categoria: Uncategorized // Autor:  bani.md
18 Nov. 2022, 10:38 // Uncategorized //  bani.md

Criza energetică a alimentat panica în rândul moldovenilor care își achiziționează lemn cu rezervă și de aceea a apărut o criză de lemn, a declarat ministrul Mediului, Rodica Iordanov.

„Colegii de la Moldsilva sunt în proces de monitorizare a volumelor de lemn, se face o evaluare care sunt volume necesare. S-a creat o panică artificială. Totodată, Republica Moldova nu este atât de bogată în lemn. Avem zone din sudul și nordul Moldovei unde nu este lemn. Lucrăm să asigurăm aceste zone cu lemn”, a punctat Iordanov.

Potrivit lui Iordanov, în prezent suntem în proces de discuții cu partea română pentru achiziția a 200 mii de metri steri.

„Ministrul interimar al Mediului, Vladimir Bolea a lansat procedura de semnare a contractului de achiziție a lemnului din România ca să îndestulăm cetățenii. Rămâne ca Bucureștiul să ajusteze procedurile legislative și deja să mergem la semnarea acordului. Interesul nostru e să diminuăm tăierea pădurilor, deoarece creșterea pădurilor durează mult – 25 de ani”.

Ministrul Mediului susține că lemnul din România este mai scump, dar „suntem în proces de negocieri pentru o reducere considerabilă de preț ca să putem asigura un preț în limitele raționalului pe teritoriul Republicii Moldova.

Autoritățile declară că prețul lemnului de foc a rămas neschimbat față de anul trecut. Lemnul din speciile tare 550 – 875 de lei metrul ster, iar cel din speciile moi – 350 – 475 de lei metrul ster.

Persoanele sărace vor putea cumpăra, în perioada octombrie – noiembrie trei metri steri de lemn la preț subvenționat. Ulterior, în etapa a doua se va decide ce volum de lemn se va acorda.

Realitatea Live

01 Feb. 2026, 12:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Feb. 2026, 12:44 // Actual //  Ursu Victor

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!