Criza energetică a adus Moldova la sapă de lemn! Chișinăul, cu mâna întinsă la București să cumpere lemn de foc

Criza energetică a alimentat panica în rândul moldovenilor care își achiziționează lemn cu rezervă și de aceea a apărut o criză de lemn, a declarat ministrul Mediului, Rodica Iordanov.

„Colegii de la Moldsilva sunt în proces de monitorizare a volumelor de lemn, se face o evaluare care sunt volume necesare. S-a creat o panică artificială. Totodată, Republica Moldova nu este atât de bogată în lemn. Avem zone din sudul și nordul Moldovei unde nu este lemn. Lucrăm să asigurăm aceste zone cu lemn”, a punctat Iordanov.

Potrivit lui Iordanov, în prezent suntem în proces de discuții cu partea română pentru achiziția a 200 mii de metri steri.

„Ministrul interimar al Mediului, Vladimir Bolea a lansat procedura de semnare a contractului de achiziție a lemnului din România ca să îndestulăm cetățenii. Rămâne ca Bucureștiul să ajusteze procedurile legislative și deja să mergem la semnarea acordului. Interesul nostru e să diminuăm tăierea pădurilor, deoarece creșterea pădurilor durează mult – 25 de ani”.

Ministrul Mediului susține că lemnul din România este mai scump, dar „suntem în proces de negocieri pentru o reducere considerabilă de preț ca să putem asigura un preț în limitele raționalului pe teritoriul Republicii Moldova.

Autoritățile declară că prețul lemnului de foc a rămas neschimbat față de anul trecut. Lemnul din speciile tare 550 – 875 de lei metrul ster, iar cel din speciile moi – 350 – 475 de lei metrul ster.

Persoanele sărace vor putea cumpăra, în perioada octombrie – noiembrie trei metri steri de lemn la preț subvenționat. Ulterior, în etapa a doua se va decide ce volum de lemn se va acorda.

#achizție #lemn #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

CFM nu este și nu va fi pasibilă privatizării, chiar și după separarea activităților și crearea noilor companii pentru transportul de pasageri și marfă, a declarat directorul Agenției Proprietății Publice, Roman Cojuhari.

Potrivit șefului APP, în urma reorganizării, societățile pe acțiuni nou create vor avea capital de stat în proporție de 100%, iar pentru acest lucru urmează să fie modificată anexa la lege. „CFM rămâne o întreprindere nepasibilă privatizării. La această etapă, societatea pe acțiuni este cu capital integral de stat”, a precizat directorul APP.

În același timp, Roman Cojuhari a subliniat că întreprinderea feroviară a intrat pe o traiectorie de stabilizare financiară, ca urmare a măsurilor de eficientizare aplicate de managementul companiei în anul 2025. Aceste acțiuni au dus la oprirea creșterii anuale a datoriilor și la începerea achitării acestora, după o perioadă îndelungată în care obligațiile financiare se acumulau constant.

„Dacă comparăm sfârșitul anului 2025 cu sfârșitul anului 2024, vedem că datoriile totale ale întreprinderii au început deja să scadă. Este un lucru important, iar explicațiile detaliate țin de conducerea Căii Ferate”, a declarat șeful Agenției Proprietății Publice.

În prezent, datoriile totale ale CFM se ridică la circa 450 de milioane de lei, însă acestea au fost reduse cu peste 15% față de anul 2024. Potrivit lui Cojuhari, această evoluție pozitivă se reflectă și în rezultatul financiar, care este mai bun decât cel înregistrat în anul precedent.

Ultimele date arată că pierderile CFM s-au cifrat la 152,4 milioane de lei în șase luni ale lui 2025, față de 156,1 milioane de lei în semestrul similar al anului 2024.