Criza inflaționistă și-a arătat colții în Republica Moldova! Măsurile dure luate de BNM

Riscurile și incertitudinile macroeconomice manifestate pe parcursul anului 2022 au determinat cea mai severă înăsprire a standardelor de creditare aplicate de bănci companiilor din 2018 până în prezent, depășind maxima înregistrată în anul 2021, spune Banca Națională a Moldovei.

Persoanele fizice au tras creditarea în jos

Ritmul de creștere anuală a volumului creditelor noi acordate s-a redus din contul scăderii creditării populației, fiind afectată atât de înăsprirea severă a standardelor de creditare, cât și de reducerea cererii din partea persoanelor fizice. Concomitent, companiile au manifestat o cerere de finanțare în creștere pe parcursul anului 2022, ceea ce a rezultat în majorarea volumului de creditare bancară a agenților economici față de anii precedenți.

La finele trimestrului IV 2022, valoarea împrumuturilor acordate persoanelor fizice de către sectorul financiar a constituit 35 174,2 mil. MDL (+ 5,0 la sută față de anul precedent). Dintre acestea, circa 66,1 la sută au fost acordate de sectorul bancar (23 251,3 mil. MDL, +1,8 la sută față de anul precedent).

Temperarea creditării populației din anul 2022 a fost condiționată, în mare parte, de scăderea cererii agregate din partea populației pe fundalul înăspririi condițiilor de creditare. În particular, pe parcursul anului de raportare, cererea pentru credite din partea populației s-a redus considerabil, determinată, în principal, de necesitățile de finanțare reduse din partea populației. În particular, nivelul general al ratelor de dobândă și perspectivele pieței locuințelor, inclusiv evoluția anticipată a prețurilor, dar și criteriile regulatorii au fost principalii factori ce au contribuit la reducerea cererii.

La nivelul sistemului financiar, ponderea creditelor persoanelor fizice în PIB a înregistrat o creștere similară, constituind la finele anului de raportare 13,3 la sută. Creditarea bancară a persoanelor fizice raportată la PIB a scăzut cu 0,7 p.p comparativ cu finele anului 2021, fiind la nivelul de 8,8 la sută la sfârșitul anului 2022. În comparație cu alte state din regiune, precum și cu media europeană, creditarea persoanelor fizice din Republica Moldova înregistrează valoare inferioară, urmând tendința descrescătoare similar majorității cazurilor observate.

Băncile, principalul creditor al companiilor

Creditarea sectorului companiilor nefinanciare în anul 2022 a fost dominată în continuare de sectorul bancar, concomitent cu temperarea ritmului de creștere a volumului creditelor acordate de către sectorul de creditare nebancară.

La finele anului 2022, soldul creditelor acordate de entitățile din sistemul financiar companiilor nefinanciare a atins valoarea de 37 721,7 mil. MDL, fiind în creștere cu 13,6 la sută față de finele anului 2021.

Băncile dețin ponderea majoritară în comparație cu sectorul de creditare nebancară (93,3 la sută din soldul total al creditelor acordate de sectorul financiar revin sectorului bancar). Astfel, soldul creditelor acordate de bănci companiilor nefinanciare a constituit 35 193 mil. MDL, fiind în creștere cu 13,5 la sută.

Conform datelor sondajului de creditare bancară, standardele de creditare bancară pentru companii pe parcursul anului 2022 au avut o tendință de înăsprire semnificativă, fiind peste nivelul anticipat de către respondenți pe parcursul întregului an.

Principalii factori evidențiați de către respondenți în legătură cu înăsprirea standardelor de creditare au fost percepția riscurilor și incertitudinilor pe fundalul tensionării situației regionale și al presiunii nflaționiste, precum și toleranța mai scăzută la riscurile asumate, ceea ce semnalează o abordare mai prudentă. O influență negativă, dar comparativ mai redusă au avut-o și costurile de finanțare mai ridicate.

În circumstanțele descrise, cererea pentru credite din partea companiilor a înregistrat creșteri modeste pe parcursul primelor trei trimestre ale anului 2022, cu o scădere semnificativă către finele anului.

Pentru trimestrul I 2023, respondenții au indicat o menținere a cererii de creditare. Nivelul de intermediere financiară al Republicii Moldova, pe segmentul companiilor nefinanciare, a rămas foarte scăzut, comparativ cu alte state din regiune.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#companii #bănci #credite

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Parlamentul a votat în prima lectură proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat (BASS) pentru anul 2026, elaborat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale. Documentul prevede indexarea pensiilor și a prestațiilor sociale cu 6,8% începând cu 1 aprilie 2026, iar peste 665.000 de persoane vor beneficia de pensii în anul viitor.

Potrivit proiectului, alocația la naștere va crește până la 21.886 de lei, sprijin de care vor beneficia anual aproximativ 36.000 de copii. Totodată, peste 78.000 de copii cu vârsta de până la doi ani vor primi o indemnizație lunară de 1.000 de lei.

Veniturile și cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2026 sunt estimate la 51,45 miliarde de lei, cu 4,2% mai mult față de anul curent. Ponderea acestora în PIB este de 13,6%, atât pe partea de venituri, cât și pe cea de cheltuieli.

Comparativ cu anul 2025, cea mai mare creștere se înregistrează la alocațiile pentru protecția socială în cazuri excepționale, pentru care sunt prognozate cheltuieli de 2,49 miliarde de lei, cu 23,9% mai mult. Majorarea este determinată, în principal, de creșterea fondurilor pentru ajutorul social acordat familiilor defavorizate, estimate la 580,37 milioane de lei, și pentru reducerea vulnerabilității, cu alocări prognozate de 1,91 miliarde de lei.

Cea mai mare pondere în structura cheltuielilor BASS o au alocațiile pentru protecția persoanelor în etate, care reprezintă 66,5% din total, respectiv 34,18 miliarde de lei, cu 11,2% mai mult decât în 2025. Pentru protecția socială a persoanelor cu dizabilități sunt prevăzute 5,9 miliarde de lei, ceea ce constituie 11,6% din totalul cheltuielilor.

În același timp, fondurile destinate protecției familiei și copilului vor depăși 4,9 miliarde de lei, în creștere cu 2,1% față de anul precedent, acest subprogram având o pondere de 9,6% din cheltuielile totale ale BASS.

Pentru sprijinirea familiilor și facilitarea revenirii femeilor pe piața muncii, bugetul prevede crearea a 2.000 de noi locuri de creșă pentru copiii de până la trei ani. Totodată, protecția victimelor violenței în familie rămâne o prioritate, fiind planificată deschiderea unor noi centre de adăpost pentru femei și fete în Telenești, Ștefan Vodă și Cahul.

După definitivare și includerea propunerilor deputaților, proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2026 urmează să fie supus examinării Parlamentului în lectura a doua.

#social #buget #parlament