Criza locuințelor se adâncește! Autorizațiile în scădere, iar apartamentele sunt tot mai scumpe

Numărul autorizațiilor de construcție eliberate în Republica Moldova continuă să scadă, semn că piața imobiliară rămâne sub presiunea costurilor ridicate, iar prețurile apartamentelor nu vor coborî în perioada următoare.

Potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică (BNS), în perioada ianuarie–septembrie 2025 au fost eliberate 2.187 de autorizații de construire, cu 7,8% mai puține decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Din total, 1.618 autorizații au fost destinate clădirilor rezidențiale, ceea ce reprezintă o scădere de 1,4% față de ianuarie–septembrie 2024. În trimestrul III al anului 2025, autoritățile locale au emis 614 autorizații de construcție pentru locuințe, confirmând un ritm mai lent al investițiilor în sectorul rezidențial.

În profil regional, diminuarea numărului de autorizații este generalizată: Regiunea Centru – minus 18 autorizații (−3,0%), regiunea Sud – minus 18 autorizații (−13,3%) și regiunea Nord – minus 12 autorizații (−6,2%).

Singurele excepții vin din municipiul Chișinău, unde s-au eliberat cu 5 autorizații mai mult (+0,8%), și din UTA Găgăuzia, unde s-a înregistrat o creștere de 18,3% (plus 20 autorizații).

Reducerea numărului de autorizații indică o temperare a activității de construcții și o ofertă tot mai redusă de locuințe noi, ceea ce limitează șansele reducerii prețurilor la apartamente.

În primul trimestru al anului 2025, piața imobiliară din Republica Moldova a înregistrat cea mai mare creștere a prețurilor la apartamente din ultimii 17 ani. Potrivit datelor statisttice, apartamentele noi s-au scumpit cu 20,6%, iar cele vechi – cu 17,4% față de 2024. În trimestrul doi, creșterile anuale au fost mai moderate: +4,6% pentru locuințele noi și +4,9% pentru cele vechi.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#autorizații #imobil #construcții

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actualizarea valorilor cadastrale, promovată de Guvern, riscă să genereze majorarea impozitelor pe proprietate, în lipsa unor mecanisme clare de protecție socială, avertizează economistul Marin Gospodarenco. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei intervenții la Vocea Basarabiei, unde acesta a explicat implicațiile reale ale reformei pentru cetățeni.

Potrivit economistului, valorile cadastrale sunt actualizate în multe cazuri de două sau chiar trei ori, iar autoritățile centrale transferă responsabilitatea gestionării impactului către administrațiile publice locale. „Statul ridică baza de impozitare, dar spune că primăriile vor ajusta cotele. Este un transfer clar de responsabilitate”, susține Gospodarenco.

El atrage atenția că multe primării sunt subfinanțate, dependente de transferurile de la bugetul de stat și aflate sub presiune bugetară constantă. În aceste condiții, există un risc major ca ratele de impozitare să rămână neschimbate, ceea ce ar duce automat la dublarea sau chiar triplarea impozitelor pentru proprietari.

„Asta înseamnă un risc real de șoc fiscal, mai ales pentru pensionari, familii cu venituri mici și pentru cei care nu au cumpărat locuințe ca investiție, ci trăiesc în ele”, avertizează economistul.

O altă problemă semnalată este lipsa unui mecanism național unitar de protecție socială. Reforma nu prevede plafoane clare, limite de creștere sau scutiri obligatorii, iar deciziile sunt lăsate integral la discreția autorităților locale. „Capacitățile primăriilor sunt foarte diferite. Riscăm situații absurde, în care pentru același tip de locuință, într-o localitate oamenii vor fi protejați, iar în alta vor plăti mult mai mult”, a explicat Gospodarenco.

În opinia sa, reforma este necesară din punct de vedere tehnic, întrucât valorile cadastrale erau depășite, însă implementarea este făcută fără amortizoare sociale suficiente. „Statul spune că nu încasează nimic direct, dar impactul va fi resimțit în mod direct în buzunarul cetățenilor”, a subliniat economistul.

Anterior, directorul Agenției Geodezie, Cartografie și Cadastru, Ivan Danii, a avertizat că, în urma evaluării și reevaluării bunurilor imobile, impozitul pe imobil ar putea crește chiar și de până la trei ori, în cazul în care autoritățile publice locale nu vor ajusta coeficienții de impozitare.

În prezent cota minimă a impozitului pe imobil este de 0,05%, iar în Chișinău – 0,185%.