Crtici dure după demiterea lui Armașu! Eșecurile justiției puse în cârca guvernatorului BNM

Economistul Stas Madan de la Expert Grup a exprimat critici dure în legătură cu demiterea Guvernatorului Băncii Naționale a Moldovei (BNM), Octavian Armașu, subliniind că procedurile au fost ignorate și argumentarea a fost subțire și neclară. Într-o declarație tranșantă, Madan susține că o țară cu pretenții europene trebuie să respecte procedurile și că maniera în care s-a desfășurat demiterea nu corespunde standardelor europene.

Madan a comparat discuțiile din Parlament cu cele de acum doi ani, în contextul demiterii conducerii Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF), menționând că aceleași elemente neprofesioniste au fost prezente și în acest caz. De asemenea, economistul a criticat întrebările deputaților, sugerând că acestea reflectă o necunoaștere a domeniului despre care vorbesc.

„Argumentarea este subțire și neclară. Ce să înțeleagă societatea – că BNM se face vinovată de faptul că avem justiție coruptă și incapabilă să facă progrese în recuperarea banilor din Frauda Bancară? Mă îndoiesc”, a declarat Madan.

Economistul a subliniat că BNM, sub conducerea lui Armașu, a luat măsuri importante pentru a preveni repetarea episodului rușinos al Fraudei Bancare, inclusiv trecerea la principiile Basel III și curățarea sectorului bancar de acționari toxici. De asemenea, a menționat politica monetară echilibrată a BNM pentru a minimiza impactul inflației asupra economiei.

Madan a concluzionat că, în ciuda posibilității de îmbunătățire, decizia politică de demitere a Guvernatorului BNM pare să fie dictată de o majoritate confortabilă, ignorând procedurile și argumentând slab.

Guvernatorul BNM, Octavian Armașu a fost demis de la conducerea Băncii Naționale a Moldovei, în ședința de ieri a Parlamentului, cu votul a 81 de deputați PAS și PSRM.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bnm. demisie #guvernator

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.