Crtici dure după demiterea lui Armașu! Eșecurile justiției puse în cârca guvernatorului BNM

Economistul Stas Madan de la Expert Grup a exprimat critici dure în legătură cu demiterea Guvernatorului Băncii Naționale a Moldovei (BNM), Octavian Armașu, subliniind că procedurile au fost ignorate și argumentarea a fost subțire și neclară. Într-o declarație tranșantă, Madan susține că o țară cu pretenții europene trebuie să respecte procedurile și că maniera în care s-a desfășurat demiterea nu corespunde standardelor europene.

Madan a comparat discuțiile din Parlament cu cele de acum doi ani, în contextul demiterii conducerii Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF), menționând că aceleași elemente neprofesioniste au fost prezente și în acest caz. De asemenea, economistul a criticat întrebările deputaților, sugerând că acestea reflectă o necunoaștere a domeniului despre care vorbesc.

„Argumentarea este subțire și neclară. Ce să înțeleagă societatea – că BNM se face vinovată de faptul că avem justiție coruptă și incapabilă să facă progrese în recuperarea banilor din Frauda Bancară? Mă îndoiesc”, a declarat Madan.

Economistul a subliniat că BNM, sub conducerea lui Armașu, a luat măsuri importante pentru a preveni repetarea episodului rușinos al Fraudei Bancare, inclusiv trecerea la principiile Basel III și curățarea sectorului bancar de acționari toxici. De asemenea, a menționat politica monetară echilibrată a BNM pentru a minimiza impactul inflației asupra economiei.

Madan a concluzionat că, în ciuda posibilității de îmbunătățire, decizia politică de demitere a Guvernatorului BNM pare să fie dictată de o majoritate confortabilă, ignorând procedurile și argumentând slab.

Guvernatorul BNM, Octavian Armașu a fost demis de la conducerea Băncii Naționale a Moldovei, în ședința de ieri a Parlamentului, cu votul a 81 de deputați PAS și PSRM.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bnm. demisie #guvernator

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.