Cu 1000 de oameni zilnic pe șantier, Catedrala Notre Dame din Paris se va redeschide pentru public în 2024

Catedrala Notre Dame din Franța ar trebui să se redeschidă pentru vizitatori și slujbe catolice la sfârșitul anului 2024, transmite Euronews. Va fi la mai puțin de șase ani după ce un incendiu șocant a distrus acoperișul clădirii.

Proiectul de restaurare este în prezent în curs de a respecta termenul de redeschidere de 8 decembrie 2024, stabilit de președintele Emmanuel Macron imediat după incendiu. Din păcate, nu va fi chiar gata pentru Jocurile Olimpice de la Paris, programate pentru vara anului 2024.

“Treaba mea este să fiu gata să deschid această catedrală în 2024 – și o vom face”, a declarat generalul Georgelin, generalul de armată responsabil de proiectul de reconstrucție, în martie.

“Ne luptăm în fiecare zi pentru asta și suntem pe un drum bun”.

Ministrul Culturii, Abdul-Malak, a declarat că, deși catedrala va fi deschisă publicului, acest lucru “nu înseamnă că toate lucrările de renovare se vor încheia”. El a adăugat că “în 2025 vor mai exista încă lucrări de renovare”.

Reconstrucția icoanei pariziene a fost o sarcină enormă. Ea a început în 2022, după mai bine de doi ani de muncă pentru a face monumentul suficient de stabil și sigur pentru ca meșterii să înceapă reconstrucția.

Autoritățile au făcut alegerea de a reconstrui capodopera de artă gotică din secolul al XII-lea, așa cum era înainte. Aceasta include recrearea turlei de 96 de metri înălțime din secolul al XIX-lea, proiectată de arhitectul Eugene Viollet-le-Duc.

Piesa centrală emblematică a catedralei, care s-a prăbușit în incendiu, va reapărea deasupra monumentului în acest an, într-un semnal puternic de renaștere a acestuia.

“Întoarcerea turlei pe cerul Parisului va fi, în opinia mea, simbolul că suntem învingători în bătălia de la Notre Dame”, a declarat generalul Georgelin.

Se estimează că aproximativ 1.000 de persoane din întreaga Franță lucrează zilnic la restaurarea Notre Dame.

“Avem de realizat o mulțime de lucrări diferite: structura, pictura, pietrele, bolta, orga, vitraliile și așa mai departe”, a explicat Georgelin.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#catedrala #framta #noter dame

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția Proprietății Publice și Aeroportul Internațional Chișinău au finalizat procesul de inventariere și au semnat joi, 29 ianuarie, cu Lukoil Moldova actele de predare–primire ale complexului petrolier din incinta aeroportului. Astfel, activele deținute de companie pe teritoriul AIC au revenit în proprietatea statului, în baza deciziei Consiliul pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului (CEIISS) din 15 decembrie 2025, anunță Ministerul Energiei într-un comunicat de presă.

În aceeași ședință, CEIISS a interzis activitatea Lukoil în domenii de interes strategic pentru securitatea statului cu beneficiarii și fondatorii existenți și a dispus revenirea la situația anterioară privatizării din 2005 a complexului petrolier de la Aeroport. Compania a fost obligată să predea activele până la 9 ianuarie, termen care nu a fost respectat. Drept urmare, la 16 ianuarie, Consiliul a aplicat o amendă de 5 milioane de lei, achitată în această săptămână.

Ulterior, prin decizia din 16 ianuarie, a fost suspendată activitatea Lukoil în domenii strategice pentru securitatea statului și a fost acordat un nou termen pentru predarea activelor, până la 28 ianuarie.

După impunerea sancțiunilor internaționale de către Office of Foreign Assets Control (OFAC) al Departamentului Trezoreriei SUA, la 12 noiembrie a fost încheiat un contract de comodat gratuit între Aeroport și Lukoil, prin care activele au fost preluate temporar în administrare de către AIC, până la finalizarea procedurii de predare–primire. Autoritățile precizează că procedura de screening a investițiilor realizate de „LUKOIL-MOLDOVA” SRL a fost inițiată încă din mai 2024, anterior aplicării sancțiunilor OFAC.

În paralel, activitatea stațiilor de alimentare cu combustibili din Republica Moldova ar urma să fie preluată de fondul american Carlyle Group. Conform legislației naționale, noul acționar este obligat să solicite aprobarea investițiilor, iar CEIISS urmează să emită o decizie în acest sens.

Subiectul a fost amplificat de reacțiile din spațiul public. Fostul consilier prezidențial Ion Păduraru a afirmat că grupul Lukoil și-ar fi vândut toate activele din afara Rusiei către Carlyle, într-o tranzacție „fulger”, ceea ce ar schimba radical contextul sancțiunilor. Potrivit acestuia, Guvernul va trebui să explice de ce ar continua măsuri de expropriere în raport cu un investitor american, în condițiile în care activele nu ar mai avea legătură cu capitalul rusesc.

De altfel, grupul petrolier rus Lukoil a anunțat joi că a ajuns la un acord privind vânzarea diviziei Lukoil International GmbH, care reunește activele din străinătate, către Carlyle Group. În acest context, autoritățile de la Chișinău subliniază că orice schimbare de acționariat este supusă procedurii de aprobare și evaluare din perspectiva securității statului.