Cu 1000 de oameni zilnic pe șantier, Catedrala Notre Dame din Paris se va redeschide pentru public în 2024

Catedrala Notre Dame din Franța ar trebui să se redeschidă pentru vizitatori și slujbe catolice la sfârșitul anului 2024, transmite Euronews. Va fi la mai puțin de șase ani după ce un incendiu șocant a distrus acoperișul clădirii.

Proiectul de restaurare este în prezent în curs de a respecta termenul de redeschidere de 8 decembrie 2024, stabilit de președintele Emmanuel Macron imediat după incendiu. Din păcate, nu va fi chiar gata pentru Jocurile Olimpice de la Paris, programate pentru vara anului 2024.

“Treaba mea este să fiu gata să deschid această catedrală în 2024 – și o vom face”, a declarat generalul Georgelin, generalul de armată responsabil de proiectul de reconstrucție, în martie.

“Ne luptăm în fiecare zi pentru asta și suntem pe un drum bun”.

Ministrul Culturii, Abdul-Malak, a declarat că, deși catedrala va fi deschisă publicului, acest lucru “nu înseamnă că toate lucrările de renovare se vor încheia”. El a adăugat că “în 2025 vor mai exista încă lucrări de renovare”.

Reconstrucția icoanei pariziene a fost o sarcină enormă. Ea a început în 2022, după mai bine de doi ani de muncă pentru a face monumentul suficient de stabil și sigur pentru ca meșterii să înceapă reconstrucția.

Autoritățile au făcut alegerea de a reconstrui capodopera de artă gotică din secolul al XII-lea, așa cum era înainte. Aceasta include recrearea turlei de 96 de metri înălțime din secolul al XIX-lea, proiectată de arhitectul Eugene Viollet-le-Duc.

Piesa centrală emblematică a catedralei, care s-a prăbușit în incendiu, va reapărea deasupra monumentului în acest an, într-un semnal puternic de renaștere a acestuia.

“Întoarcerea turlei pe cerul Parisului va fi, în opinia mea, simbolul că suntem învingători în bătălia de la Notre Dame”, a declarat generalul Georgelin.

Se estimează că aproximativ 1.000 de persoane din întreaga Franță lucrează zilnic la restaurarea Notre Dame.

“Avem de realizat o mulțime de lucrări diferite: structura, pictura, pietrele, bolta, orga, vitraliile și așa mai departe”, a explicat Georgelin.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#catedrala #framta #noter dame

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.