Cu o avere netă de 335 miliarde de dolari, Elon Musk este acum de peste trei ori mai bogat decât Warren Buffet

Creșterea semnificativă a valorii Tesla l-a îmbogățit și mai mult pe Elon Musk. În prezent, CEO-ul companiei este de peste trei ori mai bogat decât faimosul investitor Warren Buffett, care a devenit miliardar în urmă cu peste 30 de ani.

Ieri, 01 noiembrie 2021, averea lui Musk a crescut cu 24 de miliarde de dolari și a ajuns la 335,1 miliarde, pe măsură ce acţiunile producătorului de maşini electrice s-au apreciat cu 8,5% în New York.

Potrivit Bloomberg Billionaires Index, CEO-ul Tesla, Elon Musk este cel mai bogat om din lume. Averea lui o depășește cu mult pe cea a fondatorului Amazon Jeff Bezos, fiind cu 143 de miliarde de dolari mai mare.

În vârstă de 91 de ani, Buffet, preşedintele gigantului american Berkshire Hathaway, ocupă locul al zecelea în topul miliardarilor, cu o avere netă de 104,1 miliarde de dolari.

Musk nu este singurul acţionar Tesla care s-a îmbogățit în ultima perioadă. Leo KoGuan, un investitor de retail din Singapore, a devenit săptămâna trecută al treilea cel mai mare acţionar individual al companiei, obţinând o avere netă de 12,1 miliarde de dolari.

Larry Ellison, care a petrecut 44 de ani pentru a dezvolta producătorul de software Oracle, investeşte în Tesla din 2018, însă deţine în prezent o participaţie de 18,1 miliarde de dolari, aproape un sfert din valoarea deţinerilor din cadrul Oracle.

Actele de caritate ale lui Buffett explică imensa diferenţă dintre averea sa şi cea a lui Musk. Investitorul a donat o porţiune din acţiunile Berkshire în fiecare an către mai multe organizaţii filantropice. Buffet, 91 de ani, a declarat în iulie că valoarea cadourilor din ultimii 16 ani depăşeşte 40 de miliarde de dolari, scrie ZF.

Musk, în vârstă de 50 de ani, i-a răspuns zilele trecute directorului Programului Mondial pentru Mâncare al ONU, care i-a îndemnat pe miliardari să accelereze ritmul de donaţii pentru a preveni foametea în ţările sărace. Musk a declarat că ar vinde „chiar acum” acţiuni Tesla de 6 miliarde de dolari dacă agenţia ONU ar demonstra că suma ar putea rezolva problema.

Tesla atinge în prezent o capitalizare de 1.200 de miliarde de dolari, mai mult decât JPMorgan şi Berkshire Hathaway la un loc.

#Tesla #avere #CEO #Elon Musk

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat, în 2024, 32.015 anvelope pentru utilaje agricole şi forestiere, iar în primele cinci luni din 2025 alte 15.676 bucăţi, arată un studiu semnat de economistul Iurie Rija. Extrapolat pe întregul an, ritmul actual ar putea egala sau chiar depăşi nivelul din 2024, confirmând cererea constant ridicată din sectorul agricol şi silvic.

Dacă în ianuarie 2024 o anvelopă costa, în medie, 2.980 lei, în ianuarie 2025 preţul a scăzut la 1.581 lei. Tendinţa s-a repetat în aprilie (1.112 lei vs. 2.836 lei). În ansamblu, valoarea importurilor pe ianuarie-mai 2025 (29,3 mil. lei) reprezintă doar 36,5 % din totalul de 80,1 mil. lei din 2024, deşi cantitatea este comparabilă. Rija explică scăderea prin trecerea la modele mai ieftine, presiunea concurenţei şi reconfigurarea logisticii.

Din punct de vedere al țării de proveniență a importurilor Turcia domină cu 44 % din volum (21.021 buc.) şi 53 % din valoare (58,2 mil. lei); preţ mediu stabil, ~2.770 lei/buc, China – 25 % din importuri, dar doar 12 % din valoare; preţ mediu prăbuşit în 2025 la 654 lei/buc și India, Ucraina şi România completează Top 5; împreună, cele cinci ţări acoperă 90 % din cantitate şi 88 % din valoare.

Totodată, Cehia livrează anvelope premium (preţ mediu peste 6.900 lei), iar în 2024 din Spania au fost importate seturi ultra-scumpe (24.900 lei/buc.), sumă care a revenit la normal în 2025.

Din cele 74 de companii importatoare, AGROPIESE TGR GRUP SRL asigură 38 % din volum şi 30 % din valoare. INTRP IND CHIVIRIGA VITALIE aduce doar 14 % din anvelope, dar aproape 29 % din valoare, semn că mizează pe produse premium. Primele şapte firme reprezintă peste 80 % din importuri, configurând o oligopolizare a pieţei.

În concluzie, Rija spune că: „Cererea rămâne elevată şi sezonieră, cu vârfuri înainte de lucrările de primăvară şi toamnă, iar scăderea preţurilor reflectă migrarea spre modele mai accesibile şi ofensiva furnizorilor asiatici. În același timp, importatorii moldoveni sunt dependenţi de un grup restrâns de ţări şi de câţiva importatori mari expune sectorul la riscuri logistice şi de preţ”.