Cum a pierdut Europa cel mai profitabil medicament din Canada pentru o gafă de 250 de dolari

Gigantul farmaceutic danez Novo Nordisk riscă să piardă miliarde de dolari, după ce nu a achitat o banală taxă de întreținere de 250 de dolari pentru brevetul medicamentului Ozempic înregistrat în Canada – un medicament care în 2023 a generat vânzări globale de 19 miliarde de dolari.

Potrivit raportului anual publicat de companie, protecția datelor pentru Ozempic în Canada va expira în 2026. Însă o omisiune administrativă din 2019 a dus la pierderea efectivă a protecției brevetului. Concret, Oficiul canadian al brevetelor a notificat compania că nu a primit la timp taxa anuală de 250 dolari, oferind totuși șansa de a salva brevetul contra unei plăți de 450 dolari, scrie marketwatch.com.

Avertismentul trimis de autorități a fost clar: „Odată ce un brevet este anulat, nu poate fi reactivat.” Ultima corespondență pe acest subiect a fost datată 1 mai 2019.

Consecințele sunt uriașe. În 2023, Ozempic a fost cel mai vândut medicament în Canada, cu vânzări de 2,5 miliarde dolari, potrivit datelor Iqvia citate de The Globe and Mail.

Mai multe companii, printre care Sandoz, Hikma și Aspen Pharmaceuticals, au depus deja cereri pentru a produce versiuni generice ale Ozempic în Canada. Iar această pierdere a exclusivității deschide ușa unor scenarii și mai complexe: un posibil import paralel de generice din Canada către SUA, în baza programului federal american Section 804. Până în prezent, doar statul Florida a inițiat discuții concrete cu FDA pentru implementarea acestui mecanism.

Astfel, o eroare de câteva sute de dolari riscă să provoace o pierdere de miliarde și să creeze un precedent major în industria farmaceutică globală.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#medicament #Canada #eroare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața muncii din Republica Moldova dă semne îngrijorătoare de retragere, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică pentru trimestrul I al anului 2025. Rata de participare la forța de muncă a persoanelor de 15 ani și peste a coborât la 40,9%, în scădere cu 3,9 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului trecut. În același timp, rata de ocupare a populației din această categorie a ajuns la 39,1%, cu 3,8 p.p. mai puțin decât în 2024.

Populația ocupată totală a fost estimată la 772.700 de persoane, marcând o scădere de aproape 10% față de primul trimestru al anului trecut. Paradoxal, deși femeile constituie 51,6% din totalul persoanelor ocupate, bărbații au o rată de ocupare mai mare: 41,5% față de 37,2%. În urban, ocuparea atinge 47%, în timp ce în mediul rural coboară la doar 33,2%.

În segmentul de vârstă activă (20–64 ani), doar 55,7% din populație participă la piața muncii – un recul semnificativ față de nivelul de 59,4% din 2024. Rata de ocupare pentru acest grup este de 53,2%, în scădere cu 3,6 p.p. față de anul trecut.

Un indicator și mai alarmant este rata de inactivitate: 59,1% dintre persoanele de 15 ani și peste nu fac parte din forța de muncă. Aceasta este chiar mai mare în mediul rural (65,4%) și în rândul femeilor (61,4%).

Vârsta medie a unei persoane ocupate este de 44 de ani. Cei mai mulți angajați lucrează în sectorul serviciilor (64,2%), iar 33,6% sunt angajați în instituții publice. Totodată, 14,5% sunt lucrători pe cont propriu, iar 3,1% lucrează fără plată în gospodărie.

Munca informală rămâne o problemă: 13,7% dintre toți lucrătorii sunt angajați informal, iar în construcții mai bine de jumătate din forța de muncă este neoficială.

Numărul șomerilor a fost estimat la 35.200, în scădere față de 39.700 în 2024. Rata generală a șomajului este de 4,4%, dar în rândul tinerilor de 15–24 ani urcă la un nivel șocant de 12,8%.

Șomajul afectează mai mult bărbații (4,9%) decât femeile (3,8%) și este aproape egal între urban (4,4%) și rural (4,3%).