Cum a sfidat Elon Musk statul american. Se cere sancționarea miliardarului

22 Sept. 2024, 09:59
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  bani.md
22 Sept. 2024, 09:59 // Bani și Afaceri //  bani.md

Comisia pentru bursă şi valori mobiliare din SUA intenţionează să solicite sancţiuni împotriva lui Elon Musk, după ce acesta nu s-a prezentat la mărturia ordonată de instanţă pentru ancheta autorităţii de reglementare cu privire la preluarea Twitter, de 44 de miliarde de dolari.

Într-un dosar depus la curtea federală din San Francisco, SEC a declarat că moţiunea pentru sancţiuni va solicita un ordin care să arate motivul pentru care Musk nu ar trebui să fie sancţionat pentru sfidare civilă pentru că a aşteptat până la trei ore înainte de mărturia programată pentru 10 septembrie, pentru a anunţa că nu se va prezenta.

Musk, ale cărui afaceri includ producătorul de maşini electrice Tesla şi compania de rachete SpaceX şi care este cea mai bogată persoană din lume, a mers în acea zi la Cape Canaveral din Florida pentru a supraveghea lansarea misiunii SpaceX Polaris Dawn.

Însă SEC a spus că, în calitate de director tehnic al SpaceX, Musk ”cu siguranţă ştia deja” de lansarea planificată, deoarece compania discutase despre asta cu două zile mai devreme. A spus că acţiunile lui Musk au încălcat o decizie judecătorească din 31 mai prin care îi impunea mărturia.

”Scuza lui Musk în sine miroase a joc. Instanţa trebuie să precizeze că jocurile şi tacticile de întârziere ale lui Musk trebuie să înceteze”, a scris avocatul SEC Robin Andrews.

Alex Spiro, un avocat al lui Musk, a calificat sancţiunile ”drastice” şi inutile, spunând că absenţa lui Musk de la lansare ar fi putut pune în pericol viaţa astronauţilor şi că mărturia sa a fost reprogramată pentru 3 octombrie.

Eşecul lui Musk de a depune mărturie pe 10 septembrie a rezultat dintr-o ”urgenţă” pe care nu a provocat-o şi ”nu există niciun motiv să credem că o astfel de urgenţă va reapare”, a scris Spiro.

Un purtător de cuvânt al SEC a refuzat să comenteze, deşi autoritatea de reglementare a spus în dosarul instanţei că nimic nu îl descurajează pe Musk să nu se prezinte pe 3 octombrie.

SEC investighează dacă Musk a încălcat legile privind valorile mobiliare la începutul anului 2022, când a început să acumuleze acţiuni Twitter.

Musk a fost criticat, inclusiv de către acţionarii Twitter, pentru că a aşteptat cel puţin 10 zile prea mult pentru a dezvălui că cumpără acţiuni Twitter.

Investitorii trebuie să declare atunci când ajung la o deţinere de 5% la companii listate la bursă.

Musk a dezvăluit în cele din urmă o participaţie de 9,2% pe Twitter şi, la scurt timp după aceea, s-a oferit să cumpere întreaga companie.

În iulie, Musk a spus că a înţeles greşit cerinţele de dezvăluire ale SEC şi că ”toate indiciile” sugerează că întârzierea sa a fost ”o greşeală”.

SEC l-a dat în judecată pe Musk în octombrie anul trecut, după ce acesta a ratat un interviu programat la biroul său din San Francisco.

Musk a spus că SEC încearcă să-l ”hărţuiască” prin citaţii. El este de mult în conflict cu SEC, inclusiv după ce aceasta l-a dat în judecată în 2018 pentru postările sale pe Twitter, despre retragerea Tesla de la bursă.

Miliardarul a soluţionat acel proces plătind o amendă de 20 de milioane de dolari, acceptând ca avocaţii Tesla să revizuiască unele postări în avans şi renunţând la rolul său de preşedinte al Tesla.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

07 Mart. 2026, 11:14
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
07 Mart. 2026, 11:14 // Actual //  Ursu Victor

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!