Cum ar putea Viktor Orban să îşi păstreze puterea şi imunitatea în Ungaria

Premierul ungar Viktor Orbán ar putea face o mutare strategică majoră, trecând de la funcţia de premier la cea de preşedinte al Ungariei, pentru a-şi consolida influenţa politică şi pentru a beneficia de imunitate, potrivit analiştilor politici citaţi de Capital.
Analistul politic maghiar Káncz Csaba susţine că Viktor Orbán a discutat în această vară, în Croaţia, despre scenariul de a-l înlocui pe actualul preşedinte, Tamás Sulyok, considerat un lider slab şi loial Fidesz. Planul prevede transformarea Ungariei într-un regim semi-prezidenţial, prin prelungirea mandatului prezidenţial la cinci ani şi extinderea atribuţiilor şefului statului, mai ales în domeniile politicii externe şi securităţii.
Potrivit lui Csaba, intenţia premierului este clară: chiar dacă Fidesz ar pierde alegerile parlamentare din 2026, Viktor Orbán ar continua să influenţeze decisiv direcţia strategică a Ungariei din postura de preşedinte. În plus, mutarea i-ar oferi protecţie împotriva unor eventuale anchete şi ar garanta menţinerea controlului asupra instituţiilor cheie ale statului.
Profesorul Stefano Bottoni, de la Universitatea din Florenţa, avertizează că transformarea Ungariei într-un regim semi-prezidenţial ar altera profund echilibrul instituţional. El compară scenariul cu o combinaţie între modelul rusesc, bazat pe putere prezidenţială absolută, şi cel polonez, caracterizat prin blocaje politice în caz de coabitare cu opoziţia.
Scăderea sprijinului electoral pentru Fidesz îl determină pe Viktor Orbán să caute soluţii pentru a-şi conserva poziţia dominantă în politica ungară, după mai bine de 16 ani la putere.

#Orban #putere #Ungaria

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a anunțat impunerea, începând cu 1 noiembrie, a unor taxe suplimentare de 100% pentru importurile din China, ceea ce va ridica nivelul total al tarifelor vamale la 130%, potrivit unui mesaj publicat pe rețeaua sa socială Truth Social.

Trump a declarat că Washingtonul va introduce și controale la export pentru „software-ul critic”, fără a specifica exact ce tip de tehnologii vor fi vizate de noile restricții.

Decizia vine pe fondul înăspririi de către Beijing a regulilor privind exportul de metale rare, materiale esențiale pentru producătorii americani din sectoarele high-tech și auto. În semn de protest, Trump a anulat întâlnirea planificată cu liderul chinez Xi Jinping, care urma să aibă loc la summitul APEC din Coreea de Sud, afirmând că „nu mai există niciun motiv pentru o astfel de discuție”.

„Vom introduce o creștere masivă a tarifelor pentru toate produsele chinezești care intră în Statele Unite. Sunt analizate și alte contramăsuri serioase”, a declarat liderul american.
Reacția piețelor financiare a fost imediată: Dow Jones a scăzut cu 1,9%, S&P 500 cu 2,7%, iar Nasdaq a pierdut 3,5%, marcând cea mai slabă zi de tranzacționare din ultimele luni.

Într-un interviu acordat postului Fox News, reprezentantul pentru comerț al SUA, Jameson Greer, a confirmat că Washingtonul este „pregătit pentru un nou război comercial cu China, dacă va fi nevoie”.

„Nu ne dorim o confruntare, dar suntem pregătiți – și credem că și americanii sunt pregătiți”, a spus oficialul.
El a adăugat că relațiile economice dintre SUA și China ar putea fi echilibrate, dacă Beijingul „renunță la practicile comerciale neloiale, reduce supraproducția și încetează să impună condiții abuzive pe piețele globale”.

Noile taxe marchează o relansare a războiului comercial americano-chinez, început de Trump în aprilie 2025. În faza cea mai tensionată, tarifele ajunseseră la 145% pentru exporturile chineze către SUA și 125% pentru cele americane către China, înainte ca ambele părți să le reducă ulterior la 30% și, respectiv, 10%.

Economiștii avertizează că această nouă rundă de măsuri ar putea amplifica tensiunile globale, lovind lanțurile de aprovizionare și accelerând divizarea economică între Occident și Asia.