Cum arată Mercedes-AMG Project ONE, maşina de 2,7 milioane de dolari

Iată mult-aşteptatul Mercedes-AMG Project ONE care aduce tehnologia de Formula 1 de pe circuit pe străzi. Acest hypercar produce peste 1.000 CP. Asta îl propulsează de la 0-200 km/h în mai puţin de şase secunde.

Motorul V6 de 1,6 litri este exact acelaşi cu cel pe care îl ai la un motor de Formula 1. Iată mult-aşteptatul Mercedes-AMG Project ONE care aduce tehnologia de Formula 1 de pe circuit pe străzi.

Când activezi „race mode”, această maşină prinde viaţă. Se coboară, branhiile din faţă se deschid, iar spoilerul din spatele maşinii iese în evidenţă. Acest hypercar produce peste 1.000 CP. Asta îl propulsează de la 0-200 km/h în mai puţin de şase secunde şi îl trimite la o viteză maximă de peste 350 km/h.

Maşina a fost proiectată pentru a fi cât mai aerodinamică posibil. În partea din faţă, are detalii izbitoare din fibră de carbon pe capotă, care îi spun vântului unde să se ducă.

La interior, mașina are un stil futurist, minimalist. Cabina are un suport din fibră de carbon care separă scaunele șoferului și pasagerului. Scaunele în sine sunt acoperite cu piele nappa, cu o inserție sportivă din plasă textilă.

Volanul Project ONE este prevăzut cu o mulțime de butoane. Pe unul dintre aceste butoane scrie „pass” și îl apeși atunci când vrei să depășești pe cineva. Pentru a folosi această funcție, apeși butonul și ții apăsată maneta schimbătorului de viteze.

Mercedes-AMG va produce doar 275 de unități ale Project ONE. Se zvonește că Lewis Hamilton, Nico Rosberg și David Coulthard se vor număra printre acești 275 de clienți. Toate cele 275 de unități sunt deja rezervate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#model #Germania #Mercedes

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Națională a Moldovei intră într-o nouă etapă de supraveghere bancară. În perioada 2026–2027, autoritatea de reglementare va intensifica controalele și inspecțiile la bănci și se va concentra pe identificarea, evaluarea și gestionarea riscurilor-cheie, cu scopul de a menține stabilitatea și sustenabilitatea sistemului bancar, potrivit priorităților aprobate de regulator.

Potrivit BNM, prioritățile sunt stabilite în baza unei evaluări cuprinzătoare a principalelor riscuri și vulnerabilități ale băncilor licențiate și sunt revizuite anual, ținând cont de evoluția profilului de risc, rezultatele procesului de supraveghere și evaluare (SREP), concluziile inspecțiilor pe teren, precum și progresele realizate în implementarea priorităților anterioare. Acest mecanism permite o alocare eficientă a resurselor de supraveghere și ajustarea intervențiilor în funcție de dinamica riscurilor.

Totodată, BNM va intensifica supravegherea în domeniul securității TIC, al sistemelor de plăți, inclusiv în contextul conectării Republicii Moldova la SEPA, precum și în aria prevenirii spălării banilor și finanțării terorismului, printr-o abordare bazată pe risc și prin utilizarea unor instrumente moderne de analiză la distanță.

BNM constată că, pe parcursul anului 2025, sectorul bancar al Republicii Moldova a rămas robust din punct de vedere financiar, cu poziții solide de capital și lichiditate, creșteri ale activelor, creditelor, fondurilor proprii și depozitelor. Rata creditelor neperformante s-a menținut la un nivel scăzut, apropiat de minimele istorice, iar băncile au respectat integral cerințele prudențiale. Totodată, în 2025 au continuat reformele de reglementare și armonizare legislativă cu standardele Uniunii Europene și cerințele Basel III, în sprijinul procesului de integrare europeană.

Pentru perioada 2026–2027, BNM avertizează însă că băncile trebuie să rămână vigilente în fața riscurilor geopolitice, incertitudinilor macroeconomice și provocărilor operaționale, fiind esențială menținerea unei asumări prudente a riscurilor și a unor standarde solide de creditare pentru a preveni acumularea de noi credite neperformante.

Astfel, supravegherea bancară se va concentra pe opt domenii-cheie: guvernanța corporativă; modelul de afaceri și strategia; riscul de credit; riscul operațional; riscul de lichiditate, riscurile asociate tehnologiilor informației și comunicațiilor (TIC) și vulnerabilitățile sistemelor de plăți și serviciilor de plată; precum și prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului.

Accent va fi pus pe consolidarea guvernanței corporative, inclusiv responsabilitatea organelor de conducere, cultura riscurilor și guvernanța datelor, pe monitorizarea atentă a creditării, în special a creditelor ipotecare, de consum și a produselor de creditare online, dar și pe reziliența operațională și digitală a băncilor, în contextul digitalizării accelerate și al creșterii riscurilor cibernetice.