Cum arată Mercedes-AMG Project ONE, maşina de 2,7 milioane de dolari

Iată mult-aşteptatul Mercedes-AMG Project ONE care aduce tehnologia de Formula 1 de pe circuit pe străzi. Acest hypercar produce peste 1.000 CP. Asta îl propulsează de la 0-200 km/h în mai puţin de şase secunde.

Motorul V6 de 1,6 litri este exact acelaşi cu cel pe care îl ai la un motor de Formula 1. Iată mult-aşteptatul Mercedes-AMG Project ONE care aduce tehnologia de Formula 1 de pe circuit pe străzi.

Când activezi „race mode”, această maşină prinde viaţă. Se coboară, branhiile din faţă se deschid, iar spoilerul din spatele maşinii iese în evidenţă. Acest hypercar produce peste 1.000 CP. Asta îl propulsează de la 0-200 km/h în mai puţin de şase secunde şi îl trimite la o viteză maximă de peste 350 km/h.

Maşina a fost proiectată pentru a fi cât mai aerodinamică posibil. În partea din faţă, are detalii izbitoare din fibră de carbon pe capotă, care îi spun vântului unde să se ducă.

La interior, mașina are un stil futurist, minimalist. Cabina are un suport din fibră de carbon care separă scaunele șoferului și pasagerului. Scaunele în sine sunt acoperite cu piele nappa, cu o inserție sportivă din plasă textilă.

Volanul Project ONE este prevăzut cu o mulțime de butoane. Pe unul dintre aceste butoane scrie „pass” și îl apeși atunci când vrei să depășești pe cineva. Pentru a folosi această funcție, apeși butonul și ții apăsată maneta schimbătorului de viteze.

Mercedes-AMG va produce doar 275 de unități ale Project ONE. Se zvonește că Lewis Hamilton, Nico Rosberg și David Coulthard se vor număra printre acești 275 de clienți. Toate cele 275 de unități sunt deja rezervate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#model #Germania #Mercedes

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a lansat procedura de contractare a serviciilor de consultanță pentru elaborarea unui studiu complex de Evaluare a Impactului asupra Mediului și Social (EIMS), necesar proiectului de extindere a Portul Internațional Liber Giurgiulești, în sumă de 660 mii de lei. Studiul vizează atât impactul la nivel național, cât și pe cel transfrontalier, având în vedere amplasarea proiectului într-o zonă cu sensibilitate ecologică excepțională, la confluența Dunării cu Prutul.

Potrivit Caietului de Sarcini, contractul are o durată maximă de șapte luni de la semnare și presupune realizarea unor analize exhaustive privind biodiversitatea, corpurile de apă, solurile, peisajul, emisiile și deșeurile generate, precum și formularea unor măsuri clare de prevenire, reducere și compensare a impacturilor negative. Rezultatul final va fi un Plan de Management de Mediu și Social, care să ghideze fazele de construcție și operare ale extinderii portului.

Autoritățile subliniază că proiectul trebuie să respecte un cadru legal strict, inclusiv legislația națională în domeniul protecției mediului și convențiile internaționale aplicabile. Amplasamentul se află în aria Rezervația Biosferei Prutul de Jos, inclusă în Rețeaua Mondială UNESCO, în zona Ramsar „Lacurile Prutului de Jos” și într-un sit Emerald, ceea ce impune evaluări detaliate și proceduri speciale. În acest context, aplicarea Convenția Espoo este obligatorie, consultantul urmând să analizeze potențialele efecte asupra mediului din statele vecine și să sprijine consultările transfrontaliere.

Caietul de Sarcini prevede realizarea unor studii de bază ample, inclusiv inventare floristice și faunistice pe teren, analize hidrologice și hidromorfologice ale Dunării și Prutului, studii pedologice, geologice și climatice, precum și modelări predictive privind dinamica apelor, sedimentarea și riscurile de inundații. De asemenea, va fi analizată o gamă de alternative rezonabile, inclusiv opțiunea de a nu realiza proiectul, pentru a justifica soluția finală aleasă.

Inițiativa vine pe fundalul controverselor generate anul trecut, când MIDR a promovat un proiect de hotărâre ce viza schimbarea destinației unui teren forestier de peste 61 de hectare din extravilanul satului Giurgiulești, teren aflat în administrarea Ministerului Mediului și a Agenției „Moldsilva”. Propunerea presupunea transferul acestuia către Agenția Proprietății Publice, pentru utilizare industrială și de transport, fără compensarea pierderilor forestiere, fapt care a stârnit reacții critice din partea experților și organizațiilor de mediu.

Specialiștii au avertizat că o asemenea schimbare ar putea contraveni legislației privind ariile naturale protejate și angajamentelor internaționale ale Republicii Moldova, inclusiv obiectivelor asumate prin strategia „Moldova Europeană 2030”, care prevede extinderea suprafeței ariilor protejate. În acest context, autoritățile susțin că studiul EIMS este esențial pentru a clarifica legalitatea, fezabilitatea și impactul real al extinderii Portului Giurgiulești, înainte de orice decizie finală privind implementarea proiectului.