Criza imobiliară loveşte în plin Europa. Dobânzile ridicate duc la prăbuşiri de preţuri în masă

14 Mai 2023, 07:29
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
14 Mai 2023, 07:29 // Actual //  bani.md

Fondurile de investiţii şi-au mărit pariurile împotriva sectorului imobiliar suedez, deoarece investitorii prevăd că ratele mai mari ale dobânzilor vor afecta preţurile proprietăţilor naţionale şi vor expune vulnerabilitatea pieţei la înăsprirea creditării bancare, raportează Financial Times.

Reticienţa traderilor s-a intensificat după ce luni S&P şi-a semnalat îngrijorarea cu privire la perspectivele SBB, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţă. SBB trebuie să-şi refinanţeze datoriile pe termen scurt care ajung la scadenţă în anul următor.

S&P a redus ratingul SBB la categoria „junk” şi a atras atenţia asupra gradului ridicat de îndatorare şi a restrângerii lichidităţii de pe piaţă. Dar investitorii se tem că îndoielile S&P sunt un semn prevestitor pentru o industrie care se luptă cu impactul creşterii ratelor dobânzilor şi al răcirii preţurilor imobiliare.
Timp de un deceniu, companiile imobiliare globale au profitat de creşterea valorii proprietăţilor şi de ratele scăzute ale dobânzilor pentru a se îndatora. Însă multe dintre ele vor trebui să îşi refinanţeze împrumuturile chiar în momentul în care ratele dobânzilor ating cele mai ridicate niveluri de dinainte de criza financiară din 2008.

Analiştii şi comercianţii au pus ochii pe ţara scandinavă din cauza dependenţei industriei de datoriile pe termen scurt. Poziţiile scurte ale fondurilor speculative în sectorul imobiliar suedez au crescut vertiginos în acest an, atingând cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu, potrivit furnizorului de date Breakout Point.

Charles Boissier, şeful departamentului imobiliar european la UBS research, a subliniat că „sectorul [imobiliar] a crescut destul de agresiv în ultimii 10-15 ani, nu doar în Suedia, ci şi în Germania şi alte ţări”.
Se preconizează, de asemenea, că randamentele imobiliare – care evoluează invers faţă de preţuri – vor creşte pe măsură ce ratele şi costul datoriei cresc. Pe baza costului actual al datoriilor disponibile pe piaţă, randamentele pentru birourile „prime” din Stockholm ar putea creşte în acest an la 4,7% de la 3,5%, a declarat Mark Unsworth, şeful departamentului de economie imobiliară de la Oxford Economics, ceea ce implică o scădere a preţurilor cu 25%.

Datele Bloomberg sugerează că o parte în valoare de aproximativ 40 de miliarde de dolari din datoria combinată a grupurilor imobiliare suedeze sub formă de obligaţiuni va ajunge la scadenţă în următorii cinci ani, cu 10 miliarde de dolari scadente în 2023. Aproximativ 70% din emisiunile de obligaţiuni imobiliare suedeze sunt, de asemenea, cu rată variabilă, comparativ cu doar 2% în zona euro.

„Toate acestea împreună fac ca proprietăţile suedeze şi companiile imobiliare suedeze să fie deosebit de vulnerabile la creşterea ratelor dobânzilor”, a declarat McMorrow de la Capital Economics, chiar dacă perspectivele economiei suedeze „nu par drastic mai rele decât cele ale vecinilor săi din Scandinavia sau din zona euro”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

20 Iun. 2026, 11:14
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
20 Iun. 2026, 11:14 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Indicatorii monetari ai Republicii Moldova au continuat să avanseze în luna mai 2026, pe fondul creșterii depozitelor bancare și al extinderii creditării economiei, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei (BNM).

Astfel, baza monetară a ajuns la 84,17 miliarde de lei, în creștere cu 0,5% față de luna aprilie. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, avansul a fost de 7,2%, ceea ce înseamnă o majorare de peste 5,6 miliarde de lei.

Masa monetară în sens larg (M3), principalul indicator al lichidității din economie, a atins 198,2 miliarde de lei, înregistrând o creștere lunară de 1,4% și una anuală de 13,5%. Față de mai 2025, în economie circulă cu peste 23,5 miliarde de lei mai mulți bani.

Soldul depozitelor bancare a urcat la 145,67 miliarde de lei, cu 1,6% peste nivelul din aprilie și cu 13,2% mai mult comparativ cu anul precedent. Creșterea a fost susținută atât de depozitele în moneda națională, care au ajuns la 97,9 miliarde de lei, cât și de cele în valută, care au totalizat 47,8 miliarde de lei.

Datele BNM arată că depozitele la vedere în lei moldovenești reprezintă cea mai mare componentă a masei monetare, cu o pondere de 29,2%, urmate de banii aflați în circulație, care dețin 26,5% din total.

În același timp, soldul cererilor față de economie – indicator ce reflectă finanțarea acordată sectorului privat și altor participanți din economie – a crescut la 114,1 miliarde de lei, cu 1,9% față de luna precedentă și cu 24% comparativ cu mai 2025.

Creditele și alte cereri în moneda națională au însumat 87,27 miliarde de lei, în timp ce finanțările în valută au ajuns la echivalentul a 26,83 miliarde de lei. Exprimate în euro, cererile față de economie în valută au totalizat 1,334 miliarde euro, în creștere cu 2,2% față de aprilie.

Potrivit BNM, cele mai mari volume de credite sunt concentrate în sectorul companiilor private nefinanciare, care au contractat finanțări de aproape 56 miliarde de lei, echivalentul a aproape jumătate din totalul cererilor față de economie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!