Cum avocatul Cazac îi dădea indicații lui Litvinenco să modifice legislația beneficiarilor finali în favoarea BERD

Pe site-ul moldova-leaks.com au fost scurse informații scandaloase de pe chat-ul de telegram al ministrului Justiției, Sergiu Litvinenco. Unul dintre lucrurile interesante este discuția avocatului BERD, Octavian Cazac care îi indică lui Litvinenco cum trebuie să modifice legea cu privirea la participația companiilor străine în acționariatul companiilor locale, în condițiile în care BERD controlează portul Giurgiulești și este în acționariatul celor mai mari bănci Victoriabank și Maib.

„Tu pornești de la premisa că proiectul de lege nouă e gata de adoptare. El are multe probleme. De ex., el interzice statelor străine să dețină acțiuni, chiar și indirect, în activități strategice din MD. Fun fact: dacă e sa aplici legea așa cum e scrisă acum: si MoldovaGaz si VMTG (proprietar conductei Iași-Chișinău) vor trebui să facă exit (să își schimbe acționariatul), fiindcă sunt, la moment, controlați de state străine. Alin.(2) parca are în vedere BERD si IFC. Dar lipsește o definiție legala ce înseamnă instituții financiare internaționale”, îi spunea Cazac lui Litvinenco.

Cazac i-a trimis și un screeshot din lege cu ce ar trebui de modificat.

Litvinenco îi dădea asigurări lui Cazac că legea va fi aprobată în formula în care este, iar ulterior se va veni cu ajustări.

Mold-street.com a de dezvăluit, într-un material „Salvatorii lui Moser, sau cum sunt elaborate și modificate unele legi în Republica Moldova” cum anterior BERD prin intermediul avocatului său Octavian Cazac a modificat legislația cu privire le beneficiarul efectiv ca BERD să poată intra în posesia portului Giurgiulești.

Astfel, la 16 iulie 2020 Mathias von Tucher (director general al Danube Logistics), într-un mesaj adresat lui Octavian Cazac, anunță că „ideea este să prezentăm proiectul final al „Proiect Lege modificare (precizare beneficiar efectiv)” către EBA cât de curând posibil până mâine, pentru a primi aprobarea consiliului și pentru a redacta opinia experților în paralel”.

La 20 iulie 2020 are loc ședința de Guvern, în care amendamentele cu pricina sunt adoptate. La câteva minute de la aprobare, avocatul Octavian Cazac expedia un mesaj scurt: „Gov tocmai a aprobat legea și se îndreaptă spre Parlament”.

Pe 20 iulie 2020, documentul a fost inclus pe ordinea de zi a Parlamentului cu nr.340, chiar dacă a avut doar un singur aviz pozitiv – de la Comisia economie, buget și finanțe, în timp ce Comisia juridică, numiri și imunități nu a susținut proiectul.

După o examinare sumară, proiectul a fost votat de Parlament în prima lectură, ca apoi deputații să plece în vacanță, iar la începutul lunii decembrie 2020 documentul va fi retras din Legislativ.

În decembrie 2021, adică peste un an și patru luni de la tentativa din iulie 2020, într-un mesaj adresat lui Volker Recker, banker senior la BERD (în perioada 2001-decembrie 2021), Mathias von Tucher îl informa despre faptul BERD a pierdut un caz la Curtea de Apel Chișinău. Potrivit lui Tucher, cauza a fost examinată de judecătoarea Ala Malii, care anterior a emis și alte decizii nefavorabile Danube Logistics.

Oficial, de aproape un an, beneficiar final al operatorului Portului Internațional Liber Giurgiulești este Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), care a achiziționat 100% din capitalul grupului de companii Danube Logistics.

Tranzacția a avut loc în Cipru și a generat mai multe dezbateri și semne de întrebare, referitor la modul cum autoritățile sunt puse în fața faptului împlinit.

#port #beneficiari #economie #BERD

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Constructorul chinez BYD dezvoltă în provincia Henan o fabrică de dimensiuni nemaiîntâlnite, mult peste facilitățile industriale existente, cu scopul de a produce un milion de mașini pe an doar aici, însă această construcție este mai mult decât o unitate de producție. Fabrica a fost deschisă în 2023 și este în proces de extindere.

Imaginile aeriane arată că este vorba despre un oraș în sine, cu hale de producție, dar și infrastructură, blocuri de locuințe, terenuri de fotbal și de tenis, totul fiind proiectat pentru a susține forța de muncă, dar și activitatea non-stop a fabricii. Mii de muncitori deja locuiesc în interiorul facilității, care este un amestec de fabrică și comunitate, scrie The Economic Times.

Mega-fabrica este compusă din opt faze de dezvoltare: 1-4 au fost deja construite, iar 5-8 sunt în proces de construcție, iar când și acestea vor fi gata vor consolida poziția BYD drept constructorul cu cea mai mare unitate de producție de mașini electrice din lume, depășind de peste 10 ori dimensiunea fabricii Tesla din Nevada (11,6 kilometri pătrați).

La finalul proiectului, mega-fabrica BYD din Zhengzhou se va întinde pe aproape 130 de kilometri pătrați – spre exemplu, Bucureștiul se întinde pe 240 de kilometri pătrați.

În prezent, peste 60.000 de oameni lucrează la fabrica din Zhengzhou, însă numărul acestora ar urma să crească pentru că BYD vrea să angajeze încă 200.000 la nivel mondial în următoarele luni. Toate facilitățile de recreere și locuințele construite în interiorul fabricii au ca scop creșterea productivității și fidelizarea angajaților, însă există voci care susțin că o creștere atât de rapidă are riscul să producă un „oraș fantomă” în cazul scăderii cererii de mașini electrice.

BYD a vândut 4,25 de milioane de mașini electrice în 2024, însă fabrica din Zhengzhou este aspru criticată din cauza impactului asupra mediului înconjurător, în timp ce alte persoane o cataloghează pur și simplu ca fiind „urâtă”. Totodată, această fabrică urmărește strategia industrială a Chinei: combină dimensiunea, viteza și ajutorul de stat pentru a-și depăși rivalii. În timp ce Tesla se bazează pe automatizare, BYD pune accent pe capitalul uman, angajând aproape un milion de muncitori. Cu toate astea, adoptarea unui model bazat pe forța de muncă ridică semne de întrebare legate de sustenabilitate, tendința la nivel mondial fiind de automatizare.

#BYD #producator #auto