Cum BNM a măturat acționarii obscuri din băncile moldovenești

Băncile moldovenești sunt suficient de capitalizate și au făcut față crizei pandemice. A fost practic unicul sector care a susținut recuperarea economică, potrivit guvernatorului BNM, Octavian Armașu.

Sistemul bancar a trecut printr-un set de reforme profunde. Este vorba de reformele care au fost implementate în cadrul unui program cu FMI care s-a finalizat în primăvara anului 2020. Programul a fost axat pe transparentizarea sectorului bancar și guvernanța corporativă”, a spus Aramașu într-un interviu pentru Agerpres.

În cadrul programului enunțat de guvernator a fost făcut un exercițiu prin care au fost eliminați acționarii nepotriviți și neadecvați au fost atrași investitori noi. „În prezent Circa 90% din activele bancare sunt controlate de investitorii europeni”, a opinat șeful băncii centrale.

În opinia guvernatorului, guvernanța și cadrul de reglementare în bănci sunt aspecte importante. ”Astăzi noi avem o calitate mult mai înaltă a managementului. Au fost făcute reforme și în banca centrală. Tot cadrul de reglementare a BNM a fost îmbunătățit cu ajutorul experților de la FMI”.

În prezent guvernanța BNM corespunde băncilor central europene. Iar în rezultatul reformelor, Republica Moldova are un sistem bancar stabil, bine capitalizat, suficiente lichidități, bine supravegheat. Totodată, noi vedem că sistemul bancar este rezilient și a făcut față tuturor provocărilor crizei pandemice. Sectorul bancar a fost unicul sector care a susținut recuperarea economică post pandemică în situația în care nu am a avut un guvern și un impuls fiscal suficient”, a explicat Armașu.

Republica Moldova s-a confruntat cu o criză bancară fără precedent. Vârful aisbergului a fost frauda bancară din aul 2014 când Banca de Economii, Unibank și Banca Socială au fost delapidate de un miliard de dolari. Până în prezent nu a fost recuperat niciun leu din banii furați.

Totodată, mai multe bănci, printre care Moldindconbank, Victoriabank și Agroindbank s-au confruntat, acum ceva vreme, cu probleme privind transparența acționarilor. Ulterior, BNM a blocat pachetele de acțiuni și le-a vândut. Astfel, BERD a ajuns să controleze Victoriabank și Agroindbank, iar compania bulgară Doverie-Invest – Moldindconbank. Recent, Consiliul Concurenței a dat aviz pozitiv pentru preluarea unei cote de 52% din capitalul Energabnk de către IuteCredit.

#băănci #guvernanță #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.