Cum BNM a măturat acționarii obscuri din băncile moldovenești

Băncile moldovenești sunt suficient de capitalizate și au făcut față crizei pandemice. A fost practic unicul sector care a susținut recuperarea economică, potrivit guvernatorului BNM, Octavian Armașu.

Sistemul bancar a trecut printr-un set de reforme profunde. Este vorba de reformele care au fost implementate în cadrul unui program cu FMI care s-a finalizat în primăvara anului 2020. Programul a fost axat pe transparentizarea sectorului bancar și guvernanța corporativă”, a spus Aramașu într-un interviu pentru Agerpres.

În cadrul programului enunțat de guvernator a fost făcut un exercițiu prin care au fost eliminați acționarii nepotriviți și neadecvați au fost atrași investitori noi. „În prezent Circa 90% din activele bancare sunt controlate de investitorii europeni”, a opinat șeful băncii centrale.

În opinia guvernatorului, guvernanța și cadrul de reglementare în bănci sunt aspecte importante. ”Astăzi noi avem o calitate mult mai înaltă a managementului. Au fost făcute reforme și în banca centrală. Tot cadrul de reglementare a BNM a fost îmbunătățit cu ajutorul experților de la FMI”.

În prezent guvernanța BNM corespunde băncilor central europene. Iar în rezultatul reformelor, Republica Moldova are un sistem bancar stabil, bine capitalizat, suficiente lichidități, bine supravegheat. Totodată, noi vedem că sistemul bancar este rezilient și a făcut față tuturor provocărilor crizei pandemice. Sectorul bancar a fost unicul sector care a susținut recuperarea economică post pandemică în situația în care nu am a avut un guvern și un impuls fiscal suficient”, a explicat Armașu.

Republica Moldova s-a confruntat cu o criză bancară fără precedent. Vârful aisbergului a fost frauda bancară din aul 2014 când Banca de Economii, Unibank și Banca Socială au fost delapidate de un miliard de dolari. Până în prezent nu a fost recuperat niciun leu din banii furați.

Totodată, mai multe bănci, printre care Moldindconbank, Victoriabank și Agroindbank s-au confruntat, acum ceva vreme, cu probleme privind transparența acționarilor. Ulterior, BNM a blocat pachetele de acțiuni și le-a vândut. Astfel, BERD a ajuns să controleze Victoriabank și Agroindbank, iar compania bulgară Doverie-Invest – Moldindconbank. Recent, Consiliul Concurenței a dat aviz pozitiv pentru preluarea unei cote de 52% din capitalul Energabnk de către IuteCredit.

#băănci #guvernanță #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Consumatorii care și-au pierdut furnizorul de gaze naturale vor plăti mai mult pentru gaze, după ce Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a aprobat noile prețuri aplicabile în regim de ultimă opțiune, începând cu 1 februarie 2026. Acești consumatori vor fi aprovizionați temporar de Energocom, desemnat furnizor de ultimă opțiune, în situațiile în care furnizorul anterior și-a încetat activitatea, i-a fost suspendată sau retrasă licența ori se află în imposibilitatea de a livra gaze naturale.

Pentru luna februarie, prețul reglementat al gazelor naturale în regim de ultimă opțiune va fi de 14,260 lei/m³, fără TVA, pentru consumatorii racordați la rețelele de distribuție de joasă presiune. În cazul rețelelor de medie presiune, tariful aprobat este de 10,650 lei/m³, fără TVA, iar pentru rețelele de înaltă presiune – 9,449 lei/m³, fără TVA. Pentru livrările la punctele de ieșire din rețelele de transport, prețul va constitui 9,322 lei/m³, fără TVA.

Comparativ cu luna ianuarie 2026, prețurile pentru februarie sunt mai mari. Astfel, tarifele cresc cu aproximativ 7,8% pentru rețelele de joasă presiune, cu 10,7% pentru cele de medie presiune, cu 12,2% pentru rețelele de înaltă presiune și cu circa 12,4% la nivelul rețelelor de transport.

Directorul general ANRE, Alexei Taran, a subliniat în cadrul ședinței că aceste prețuri nu se aplică tuturor consumatorilor, ci exclusiv celor aflați temporar în regim de ultimă opțiune, măsura fiind menită să asigure continuitatea livrărilor și securitatea aprovizionării cu gaze naturale, fiind aprobate lunar.