Cum BNM a măturat acționarii obscuri din băncile moldovenești

Băncile moldovenești sunt suficient de capitalizate și au făcut față crizei pandemice. A fost practic unicul sector care a susținut recuperarea economică, potrivit guvernatorului BNM, Octavian Armașu.

Sistemul bancar a trecut printr-un set de reforme profunde. Este vorba de reformele care au fost implementate în cadrul unui program cu FMI care s-a finalizat în primăvara anului 2020. Programul a fost axat pe transparentizarea sectorului bancar și guvernanța corporativă”, a spus Aramașu într-un interviu pentru Agerpres.

În cadrul programului enunțat de guvernator a fost făcut un exercițiu prin care au fost eliminați acționarii nepotriviți și neadecvați au fost atrași investitori noi. „În prezent Circa 90% din activele bancare sunt controlate de investitorii europeni”, a opinat șeful băncii centrale.

În opinia guvernatorului, guvernanța și cadrul de reglementare în bănci sunt aspecte importante. ”Astăzi noi avem o calitate mult mai înaltă a managementului. Au fost făcute reforme și în banca centrală. Tot cadrul de reglementare a BNM a fost îmbunătățit cu ajutorul experților de la FMI”.

În prezent guvernanța BNM corespunde băncilor central europene. Iar în rezultatul reformelor, Republica Moldova are un sistem bancar stabil, bine capitalizat, suficiente lichidități, bine supravegheat. Totodată, noi vedem că sistemul bancar este rezilient și a făcut față tuturor provocărilor crizei pandemice. Sectorul bancar a fost unicul sector care a susținut recuperarea economică post pandemică în situația în care nu am a avut un guvern și un impuls fiscal suficient”, a explicat Armașu.

Republica Moldova s-a confruntat cu o criză bancară fără precedent. Vârful aisbergului a fost frauda bancară din aul 2014 când Banca de Economii, Unibank și Banca Socială au fost delapidate de un miliard de dolari. Până în prezent nu a fost recuperat niciun leu din banii furați.

Totodată, mai multe bănci, printre care Moldindconbank, Victoriabank și Agroindbank s-au confruntat, acum ceva vreme, cu probleme privind transparența acționarilor. Ulterior, BNM a blocat pachetele de acțiuni și le-a vândut. Astfel, BERD a ajuns să controleze Victoriabank și Agroindbank, iar compania bulgară Doverie-Invest – Moldindconbank. Recent, Consiliul Concurenței a dat aviz pozitiv pentru preluarea unei cote de 52% din capitalul Energabnk de către IuteCredit.

#băănci #guvernanță #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a revizuit în creștere prognoza de creștere a PIB-ului Republicii Moldova pentru anul 2025, de la 1,5% la 2,5%, însă a redus estimarea pentru 2026 de la 3,8% la 3%. Pentru 2027, instituția anticipează un avans economic de 3,5%, potrivit raportului „Regional Economic Prospects”, publicat în februarie 2026.

Experții BERD constată că, după un început de an modest, economia a accelerat în a doua jumătate a lui 2025, ajungând la o creștere anuală de 5,2% în trimestrul III. Agricultura și construcțiile au compensat performanțele mai slabe din industrie și servicii, iar investițiile și consumul au susținut cererea internă.

„Economia Republicii Moldova și-a revenit puternic în ultimele luni, beneficiind de asistența Uniunii Europene și de progresele înregistrate în reformele structurale”, se arată în raport.

BERD notează că măsurile de politică publică au contribuit la diminuarea impactului șocului energetic generat de expirarea acordului de tranzit al gazelor dintre Rusia și Ucraina. Totuși, presiunile externe persistă, inclusiv din cauza întreruperilor în aprovizionarea cu gaze, a prețurilor mai mari la energia electrică importată și a extinderii deficitului comercial și de cont curent.

Inflația, care a crescut puternic la începutul anului 2025 pe fondul scumpirilor la energie și produse alimentare, dar a coborât la 6,8% în decembrie 2025, pe fondul înăspririi politicii monetare.

Potrivit BERD, perspectivele pentru 2026–2027 rămân dependente de sprijinul financiar al Uniunii Europene și de continuarea reformelor structurale, în contextul unor riscuri legate de volatilitatea prețurilor la energie și de cererea externă slabă.