Cum se construiește drumul de la Slobozia Mare: banii s-au terminat tocmai acolo unde erau lucrările mai avansate

Reprezentanții Administrației de Stat a Drumurilor au inspectat construcția drumului de ocolire a satului Slobozia Mare din Raionul Cahul și au constat că antreprenorul Metag Inșaat Ticaret A.S din Turcia a redus din turațiile lucrărilor.

În prezent, pe sectorul drumului M3 se execută lucrări de terasamente, așternere a stratului de balast și construcție a podețelor. Progresul lucrărilor este unul lent, fiind de 34%, comparativ cu cel planificat de 44%, conform noului program de lucrări”, constată Administrația de Stat a Drmurilor.

Antreprenorul a motivat întârzierile prin problemele de ordin financiar cu care se confruntă.

ASD a solicitat ca antreprenorul să întreprindă acțiuni urgente pentru a îmbunătăți situația. De asemenea, a cerut să fie organizată o întrunire cu conducerea Metag Inșaat Ticaret A.S.

Proiectul de construcție a drumului de ocolire a satului Slobozia Mare prevede construcția unui sector de drum cu o lungime de peste 18 km cu 2 benzi de circulație și 2 sensuri giratorii. De asemenea, vor fi executate lucrări de construcție a terasamentelor, podețelor, trotuarelor, sistemelor de evacuare a apelor pluviale și de drenaj, dar și instalarea a 960 de indicatoare rutiere și construcție a 3 stații pentru autobuze.

Construcția drumului, care face conexiunea cu vama Giurgiulești, frontiera cu România, va moderniza infrastructura din zonă, va spori siguranța rutieră, va facilita accesul către producătorii agricoli din regiune și va spori traficul de pasageri și mărfuri.

Lucrările de construcție a drumului de ocolire a satului Slobozia Mare din raionul Cahul au o valoare de peste 18 milioane de euro, acordați din împrumutul oferit Guvernului Republicii Moldova de către Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare.

#ASD #drum #constructie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețurile alimentelor din Uniunea Europeană au crescut în medie cu 2,8% în 2025 față de anul precedent, însă evoluțiile diferă semnificativ de la o țară la alta, iar unele produse au înregistrat scumpiri de peste 10%, arată datele publicate de Eurostat.

România a încheiat anul cu cea mai mare inflație alimentară din UE, de 6,7%, de peste două ori mai ridicată decât media blocului comunitar. La polul opus se află Franța, unde alimentele s-au scumpit cu doar 0,7%, în timp ce în Elveția prețurile au scăzut cu 1,1%. Dintre marile economii europene, Italia a înregistrat 2,5%, iar Germania și Spania câte 2,1%, în timp ce în Cipru prețurile au stagnat. În afara Uniunii, dar relevantă pentru comparație, Turcia se confruntă cu o inflație alimentară de 32,8%, într-un context de criză prelungită.

La nivel european, cele mai mari scumpiri s-au înregistrat la ciocolată, cu un avans mediu de 17,8%, fructe congelate, cu 13%, și carne de vită și mânzat, cu 10%. Creșteri consistente au fost consemnate și la ouă, unt și lapte proaspăt integral, produse de bază care au pus presiune pe bugetele gospodăriilor. Pe de altă parte, după valurile de scumpiri din anii anteriori, uleiul de măsline s-a ieftinit puternic în 2025, cu aproape 23%, iar reduceri de preț au fost înregistrate și la zahăr, alte uleiuri și grăsimi, precum și la cartofi.

Pentru Republica Moldova, Eurostat nu furnizează date, însă potrivit Biroul Național de Statistică, inflația alimentară în 2025 a fost de circa 5,6% în ritm anual, adică de peste două ori mai mare decât media din UE. Astfel, scumpirea alimentelor în Moldova a fost semnificativ mai puternică decât în blocul comunitar, dar mai moderată comparativ cu România.