Cum se construiește drumul de la Slobozia Mare: banii s-au terminat tocmai acolo unde erau lucrările mai avansate

Reprezentanții Administrației de Stat a Drumurilor au inspectat construcția drumului de ocolire a satului Slobozia Mare din Raionul Cahul și au constat că antreprenorul Metag Inșaat Ticaret A.S din Turcia a redus din turațiile lucrărilor.

În prezent, pe sectorul drumului M3 se execută lucrări de terasamente, așternere a stratului de balast și construcție a podețelor. Progresul lucrărilor este unul lent, fiind de 34%, comparativ cu cel planificat de 44%, conform noului program de lucrări”, constată Administrația de Stat a Drmurilor.

Antreprenorul a motivat întârzierile prin problemele de ordin financiar cu care se confruntă.

ASD a solicitat ca antreprenorul să întreprindă acțiuni urgente pentru a îmbunătăți situația. De asemenea, a cerut să fie organizată o întrunire cu conducerea Metag Inșaat Ticaret A.S.

Proiectul de construcție a drumului de ocolire a satului Slobozia Mare prevede construcția unui sector de drum cu o lungime de peste 18 km cu 2 benzi de circulație și 2 sensuri giratorii. De asemenea, vor fi executate lucrări de construcție a terasamentelor, podețelor, trotuarelor, sistemelor de evacuare a apelor pluviale și de drenaj, dar și instalarea a 960 de indicatoare rutiere și construcție a 3 stații pentru autobuze.

Construcția drumului, care face conexiunea cu vama Giurgiulești, frontiera cu România, va moderniza infrastructura din zonă, va spori siguranța rutieră, va facilita accesul către producătorii agricoli din regiune și va spori traficul de pasageri și mărfuri.

Lucrările de construcție a drumului de ocolire a satului Slobozia Mare din raionul Cahul au o valoare de peste 18 milioane de euro, acordați din împrumutul oferit Guvernului Republicii Moldova de către Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare.

#ASD #drum #constructie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actualizarea valorilor cadastrale, promovată de Guvern, riscă să genereze majorarea impozitelor pe proprietate, în lipsa unor mecanisme clare de protecție socială, avertizează economistul Marin Gospodarenco. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei intervenții la Vocea Basarabiei, unde acesta a explicat implicațiile reale ale reformei pentru cetățeni.

Potrivit economistului, valorile cadastrale sunt actualizate în multe cazuri de două sau chiar trei ori, iar autoritățile centrale transferă responsabilitatea gestionării impactului către administrațiile publice locale. „Statul ridică baza de impozitare, dar spune că primăriile vor ajusta cotele. Este un transfer clar de responsabilitate”, susține Gospodarenco.

El atrage atenția că multe primării sunt subfinanțate, dependente de transferurile de la bugetul de stat și aflate sub presiune bugetară constantă. În aceste condiții, există un risc major ca ratele de impozitare să rămână neschimbate, ceea ce ar duce automat la dublarea sau chiar triplarea impozitelor pentru proprietari.

„Asta înseamnă un risc real de șoc fiscal, mai ales pentru pensionari, familii cu venituri mici și pentru cei care nu au cumpărat locuințe ca investiție, ci trăiesc în ele”, avertizează economistul.

O altă problemă semnalată este lipsa unui mecanism național unitar de protecție socială. Reforma nu prevede plafoane clare, limite de creștere sau scutiri obligatorii, iar deciziile sunt lăsate integral la discreția autorităților locale. „Capacitățile primăriilor sunt foarte diferite. Riscăm situații absurde, în care pentru același tip de locuință, într-o localitate oamenii vor fi protejați, iar în alta vor plăti mult mai mult”, a explicat Gospodarenco.

În opinia sa, reforma este necesară din punct de vedere tehnic, întrucât valorile cadastrale erau depășite, însă implementarea este făcută fără amortizoare sociale suficiente. „Statul spune că nu încasează nimic direct, dar impactul va fi resimțit în mod direct în buzunarul cetățenilor”, a subliniat economistul.

Anterior, directorul Agenției Geodezie, Cartografie și Cadastru, Ivan Danii, a avertizat că, în urma evaluării și reevaluării bunurilor imobile, impozitul pe imobil ar putea crește chiar și de până la trei ori, în cazul în care autoritățile publice locale nu vor ajusta coeficienții de impozitare.

În prezent cota minimă a impozitului pe imobil este de 0,05%, iar în Chișinău – 0,185%.