Cum se va raporta Germania la Rusia după încheierea războiului din Ucraina. Răspunsul lui Olaf Scholz

Cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, a declarat joi, 1 decembrie, la o conferinţă pe teme de securitate, că Europa ar trebui să revină la ”ordinea de pace” care exista cu Rusia înainte de războiul din Ucraina, dacă Vladimir Putin își va retrage trupele, relateză cotidianul britanic ”The Times”.

Jurnaliștii scriu că, în timpul unei discuţii care a avut loc în cadrul evenimentului găzduit de Berlin, cancelarul Olaf Scholz a fost întrebat cum se va raporta Germania faţă de Rusia după încheierea războiului, având în vedere ”parteneriatul puternic” care a existat cândva între cele două ţări.

”În acest stadiu, aş spune că nu este vorba despre un parteneriat, ca să fiu foarte sincer. Rusia a stricat ordinea de pace la care am lucrat timp de atâtea decenii şi am convenit că nu ar trebui să mai existe niciodată o încercare de a schimba graniţele prin forţă.

Iar ceea ce face Rusia astăzi este o întoarcere la abordarea imperialistă din secolele al XIX-lea, al XVIII-lea şi al XVII-lea, când o ţară mai puternică credea că poate lua pur şi simplu teritoriul vecinului, înţelegând vecinii ca fiind doar un hinterland (colonie – n.r.) şi un loc în care să dicteze reguli care să fie respectate. Iar acest lucru nu poate fi acceptat niciodată”, a răspuns cancelarul german.

Cu toate acestea, el a adăugat: ”Trebuie să ne întoarcem la acordurile pe care le-am avut în ultimele decenii şi care au stat la baza ordinii de pace şi securitate în Europa. Iar pentru Rusia acest lucru înseamnă, de asemenea, că acceptă faptul că există societăţi deschise la minte, societăţi deschise, democraţii, care urmează un mod complet diferit de a fi guvernate şi de a atrage oamenii … În cele din urmă, nu există nicio agresiune venită din partea statelor membre ale Uniunii Europene, nu există nicio agresiune venită din partea NATO şi toate chestiunile de securitate comună ar putea fi rezolvate şi discutate. Există dorinţa de a face acest lucru. Ne putem întoarce la o ordine de pace care a funcţionat şi o putem face din nou sigură, dacă există voinţa Rusiei de a se întoarce la această ordine de pace”, crede cancelarul german.

#Sholz #Germania #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția internațională de rating Moody’s a retrogradat ratingul de credit al Budapestei de la Baa3 la Ba1, plasând capitala Ungariei în categoria cu risc ridicat, cunoscută drept „junk”. Mai mult, ratingul a fost pus sub revizuire pentru o posibilă nouă retrogradare, pe fondul riscului crescut de neplată.

Potrivit comunicatului Moody’s, principalul motiv al deciziei îl reprezintă problemele de lichiditate ale municipalității. Agenția avertizează că informațiile disponibile privind poziția de numerar a orașului ridică semne serioase de întrebare asupra capacității Budapestei de a-și onora obligațiile financiare scadente. Evaluarea nu vizează doar contextul politic, ci mai ales disponibilitatea efectivă a banilor necesari pentru acoperirea plăților curente.

Moody’s semnalează, totodată, incertitudini legate de transferurile financiare de la bugetul central, o lichiditate extrem de redusă pentru acoperirea eventualelor goluri de cash și tensiunile persistente dintre administrația locală și guvernul central, factori care ar putea agrava situația financiară a capitalei.

Retrogradarea intervine într-un context politic sensibil, în condițiile în care Ungaria se pregăștește pentru alegeri parlamentare în primăvară, iar partidul de opoziție TISZA este creditat cu un avans în sondajele independente, punând presiune pe cei 16 ani de guvernare ai premierului Viktor Orban. Primarul Budapestei, Gergely Karacsony, un critic vocal al guvernului, avertizează de mai mult timp că orașul se apropie de insolvență.

Edilul acuză guvernul central că a majorat semnificativ taxele și contribuțiile impuse capitalei, că a reținut fonduri promise și că încearcă să slăbească financiar marile municipalități pentru a le împiedica să devină alternative politice viabile. De cealaltă parte, partidul lui Orban susține că dificultățile financiare ale Budapestei sunt rezultatul unor cheltuieli pe care le consideră iresponsabile.

Un punct central al conflictului îl reprezintă așa-numita „taxă de solidaritate”, pe care Budapesta este obligată să o achite către bugetul de stat. Potrivit municipalității, aceste contribuții au crescut de aproape nouă ori din 2019, anul în care Karacsony a preluat funcția de primar, și au ajuns în prezent la aproximativ o cincime din veniturile capitalei. Autoritățile locale au contestat taxa în instanță, invocând neconstituționalitatea acesteia, în timp ce guvernul o justifică prin necesitatea redistribuirii fondurilor către localitățile mai sărace.

#retrogradat #Moody's #budapesta #Investiții