Cum se va raporta Germania la Rusia după încheierea războiului din Ucraina. Răspunsul lui Olaf Scholz

Cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, a declarat joi, 1 decembrie, la o conferinţă pe teme de securitate, că Europa ar trebui să revină la ”ordinea de pace” care exista cu Rusia înainte de războiul din Ucraina, dacă Vladimir Putin își va retrage trupele, relateză cotidianul britanic ”The Times”.

Jurnaliștii scriu că, în timpul unei discuţii care a avut loc în cadrul evenimentului găzduit de Berlin, cancelarul Olaf Scholz a fost întrebat cum se va raporta Germania faţă de Rusia după încheierea războiului, având în vedere ”parteneriatul puternic” care a existat cândva între cele două ţări.

”În acest stadiu, aş spune că nu este vorba despre un parteneriat, ca să fiu foarte sincer. Rusia a stricat ordinea de pace la care am lucrat timp de atâtea decenii şi am convenit că nu ar trebui să mai existe niciodată o încercare de a schimba graniţele prin forţă.

Iar ceea ce face Rusia astăzi este o întoarcere la abordarea imperialistă din secolele al XIX-lea, al XVIII-lea şi al XVII-lea, când o ţară mai puternică credea că poate lua pur şi simplu teritoriul vecinului, înţelegând vecinii ca fiind doar un hinterland (colonie – n.r.) şi un loc în care să dicteze reguli care să fie respectate. Iar acest lucru nu poate fi acceptat niciodată”, a răspuns cancelarul german.

Cu toate acestea, el a adăugat: ”Trebuie să ne întoarcem la acordurile pe care le-am avut în ultimele decenii şi care au stat la baza ordinii de pace şi securitate în Europa. Iar pentru Rusia acest lucru înseamnă, de asemenea, că acceptă faptul că există societăţi deschise la minte, societăţi deschise, democraţii, care urmează un mod complet diferit de a fi guvernate şi de a atrage oamenii … În cele din urmă, nu există nicio agresiune venită din partea statelor membre ale Uniunii Europene, nu există nicio agresiune venită din partea NATO şi toate chestiunile de securitate comună ar putea fi rezolvate şi discutate. Există dorinţa de a face acest lucru. Ne putem întoarce la o ordine de pace care a funcţionat şi o putem face din nou sigură, dacă există voinţa Rusiei de a se întoarce la această ordine de pace”, crede cancelarul german.

#Sholz #Germania #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Muncii și Protecției Sociale, Alexei Buzu, a declarat în cadrul emisiunii „Rezoomat” de la RLIVE că sărăcia copiilor reprezintă un indicator esențial al eficienței politicilor guvernamentale și că autoritățile trebuie să depună eforturi suplimentare pentru a reduce acest fenomen. Reacția vine după ce Biroul Național de Statistică (BNS) a anunțat că 33,6% dintre copiii din Republica Moldova trăiesc în sărăcie absolută, în creștere cu 3,4 puncte procentuale față de 2023, iar 17,1% se află în sărăcie extremă. Disparitățile între mediul urban și rural rămân pronunțate — 46,6% dintre copiii de la sat sunt săraci, față de 18,6% la oraș.

„Pentru mine, ca ministru, sărăcia copiilor este un turnesol la succesul programelor și reformelor pe care le facem. În Republica Moldova, din păcate, avem familii și copii care trăiesc în sărăcie și asta este un lucru absolut inacceptabil. Trebuie să facem tot posibilul pentru ca asemenea cazuri să dispară”, a declarat Buzu.

Potrivit acestuia, Biroul Național de Statistică măsoară sărăcia prin trei metode: în funcție de cheltuieli, conform metodologiei Eurostat bazate pe venituri și prin analiza sărăciei multidimensionale, care evaluează accesul la servicii, educație și condiții de trai. Ministrul a menționat că, potrivit noilor calcule, guvernul a reușit să stabilizeze rata sărăciei, iar indicatorul multidimensional arată o ușoară scădere.

„Dacă ne uităm la familiile cu mai mulți copii din zonele rurale, acolo sărăcia este concentrată. De aceea, prin reforma Restart, încercăm să identificăm aceste familii și să le oferim un sprijin mai corect. Am dublat îndemnizația unică la naștere, oferim o îndemnizație universală de 1.000 lei pe lună pentru copii până la vârsta de doi ani și investim în alimentația gratuită în școli”, a explicat Buzu.

El a adăugat că, deși au fost mobilizate resurse importante, este nevoie de mai multă hotărâre și implicare. „Este absolut inacceptabil ca în Moldova să existe copii invizibili, pe care nu-i vedem și, din cauza asta, nu putem manifesta empatie și grijă față de ei”.

Rata sărăciei absolute în rândul copiilor a ajuns la 33,6% (în creștere cu 3,4 p.p. față de 2023), iar sărăcia extremă afectează 17,1% dintre copii. Disparitățile urban–rural rămân ridicate: 46,6% dintre copiii de la sat sunt săraci, față de 18,6% la oraș. Aproape jumătate dintre copii nu sunt săraci nici monetar, nici multidimensional, dar 21,4% se confruntă simultan cu ambele forme de sărăcie, arată Biroul Național de Statistică (BNS) în „Analiza sărăciei și a bunăstării gospodăriilor cu copii, 2024”.