Cum șefa Gazprom Export, Elena Burmistrova l-a trimis la plimbare pe Spînu: Vom vedea cât gaz veți primi

Guvernul Republicii Moldova s-a plâns vineri că Gazprom nu se comportă ca un partener serios, având în vedere refuzul de a spune Chişinăului ce cantitate de gaze naturale va furniza în noiembrie.

Republica Moldova este dependentă de gazul rusesc şi a fost puternic afectată de creşterea preţurilor de la invazia Rusiei în Ucraina. Contractul dintre Moldova şi Gazprom fluctuează de la o lună la alta, în funcţie de preţul de pe piaţă al gazelor şi al petrolului, notează Reuters.

Vicepremierul Andrei Spînu a declarat că a întrebat-o pe şefa Gazprom Export, Elena Burmistrova, cât gaz va primi Moldova în noiembrie, iar aceasta i-a răspuns: „Vom vedea”.

Gazprom a redus deja livrările din octombrie cu 30% şi spune că ar putea opri complet gazul dacă Moldova nu-şi plăteşte toate datoriile către companie.

„Gazprom spune că este un partener serios, dar partenerii serioşi nu se comportă aşa cum se comportă cu Moldova”, a declarat Spînu pentru serviciul de ştiri online NewsMaker.

„Nu înţeleg care sunt motivele Gazprom pentru a tăia furnizarea de gaze. Avem un contract şi suntem gata să plătim pentru gaz”, a spus el.

Regiunea separatistă pro-Moscova, Transnistria, a anunţat anterior măsuri de urgenţă pentru a limita consumul de gaze, din cauza temerilor că Gazprom va reduce livrările.

Liderii transnistreni spun că au fost notificaţi de Gazprom că va reduce livrările cu 40% în noiembrie.

Guvernul Republicii Moldova este îngrijorat de stabilitatea din Transnistria, în care se află trupe ruseşti.

#Spînu #gaz #import

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a crescut în septembrie la 2,6%, față de 2,4% în august, potrivit datelor publicate vineri de Eurostat. România se menține, pentru a cincea lună consecutiv, țara cu cea mai ridicată inflație din blocul comunitar – 8,6%, de peste trei ori media europeană.

După România, cele mai ridicate rate ale inflației au fost raportate în Estonia (5,3%), Slovacia și Croația (4,6%). La polul opus se situează Cipru (0%), Franța (1,1%), Grecia și Italia (1,8%).

Comparativ cu luna august, inflația anuală a crescut în 15 state membre, a scăzut în opt și a rămas stabilă în patru, inclusiv în România, unde a urcat ușor de la 8,5% la 8,6%.

În zona euro, rata anuală a inflației a accelerat la 2,2% (față de 2% în august), revenind peste ținta de 2% a Băncii Centrale Europene (BCE).

Cea mai mare contribuție la inflația din zona euro a provenit din: servicii (+1,49 puncte procentuale), alimente, alcool și țigări (+0,58 pp). În schimb, energia a avut o contribuție negativă de –0,03 pp.

Datele Institutului Național de Statistică (INS) arată o rată anuală chiar mai mare – 9,88%, în creștere de la 9,85% în august. Cele mai accentuate scumpiri s-au înregistrat la: mărfuri nealimentare (+11,09%), servicii (+10,36%), alimente (+7,86%).

Potrivit proiecțiilor BCE, inflația din zona euro ar urma să scadă gradual la 2,1% în 2025, 1,7% în 2026 și 1,9% în 2027, în timp ce inflația de bază (fără energie și alimente) s-ar situa la 2,4% în 2025.

România rămâne, astfel, cea mai inflaționistă economie din Uniunea Europeană, pe fondul scumpirii accelerate a bunurilor nealimentare și a serviciilor, dar și al presiunilor bugetare și fiscale interne.