Danezii își consolidează dominația globală la transportul de mărfuri după achiziția Schenker

Grupul danez de transport DSV A/S a anunţat vineri că a semnat un acord de 14,3 miliarde de euro (15,85 miliarde de dolari) pentru achiziţionarea diviziei de logistică Schenker a Deutsche Bahn AG, potrivit Reuters.

În urma tranzacţiei, compania daneză ar putea deveni cel mai mare transportator de mărfuri din lume. Preluarea Schenker de către DSV este cea mai costisitoare achiziţie a unei firme daneze.

“Achiziţionarea Schenker este o tranzacţie importantă pentru DSV, care va crea un jucător lider mondial în domeniul serviciilor logistice şi de transport”, se arată într-un comunicat al DSV.

Conform datelor companiei de brokeraj Sydbank, în urma tranzacţiei, DSV devine cea mai mare companie de transport şi logistică din lume, depăşind grupul elveţian Kuehne und Nagel, atât în privinţa veniturilor, cât şi a volumului de marfă.

Entitatea combinată va avea venituri de 293 miliarde coroane daneze (43,52 miliarde de dolari), pe baza rezultatelor financiare din 2023, şi aproximativ 147.000 de angajaţi în peste 90 de ţări, a precizat DSV.

Schenker este un furnizor global de servicii logistice şi de transport, cu peste 70.000 de angajaţi la nivel mondial, responsabil pentru mai mult de o treime din veniturile Deutsche Bahn. Compania are 1.850 locaţii pe plan global, din care aproximativ 15.000 în Germania.

În decembrie 2023, Deutsche Bahn a anunţat că va analiza o posibilă vânzare a DB Schenker. O tranzacţie ar ajuta operatorul feroviar controlat de statul german să îşi reducă datoriile şi să modernizeze operaţiunile locale, o prioritate pentru Executivul de la Berlin.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#dominatie #Danemarca #transport

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.