De ce își depozitează Republica Moldova rezerve de gaz în Ucraina. Răspunsul trimis lui Putin de premierul Gavrilița

Premierul Republicii Moldova, Natalia Gavrilița, a comentat declarația Președintelui Federației Ruse, Vladimir Putin, care și-a exprimat nemulțumirea față de faptul că țara păstrează rezerve de gaze naturale în Ucraina.

Gavrilița a spus că Moldova este o țară independentă și decide singură unde să depoziteze gazul achiziționat.

„Moldova este o țară independentă, iar gazul pe care îl cumpără și pe care îl plătește poate fi depozitat oriunde dorește. Nu avem depozit de gaze naturale în Moldova, depozităm ceva gaze naturale în România, dar depozitul de acolo este destul de plin, așa că depozităm o anumită cantitate în Ucraina.

Există depozite acolo, iar aceste rezerve sunt sigure. Putem stoca gazul pe care îl cumpărăm și îl putem plăti oriunde decidem”, a spus Gavrilița într-un interviu acordat Vocea Basarabiei pe 9 decembrie.

Pe 7 decembrie, președintele rus Vladimir Putin a instruit Ministerul Rus al Energiei să „arută o privire mai atentă” și să „descopere” de ce Moldova păstrează rezerve de gaze în Ucraina.

Președintele Parlamentului Moldovei, Igor Grosu, a comentat destul de dur această declarație. El a spus că „este o invazie imperială” și Moldova însăși se va ocupa de unde să-și depoziteze gazele.

Cum se alimentează Republica Moldova cu energie

R. Moldova are o singură linie electrică de înaltă tensiune prin care poate importa curent electric. Pentru a ajunge în R. Moldova, curentul electric, fie că vine din Est sau din Vest, trece, inevitabil, prin Ucraina și regiunea transnistreană.

Abia în 2021, autoritățile de la Chișinău au inițiat construcția unei linii de înaltă tensiune pentru a putea transporta curentul de la Vulcănești direct spre Chișinău, evitând astfel regiunea transnistreană și Ucraina. Proiectul încă se află la o fază incipientă.

Începând cu primele zile ale lunii noiembrie, R. Moldova a cumpărat circa 80% din necesarul de energie electrică de pe bursa din România, aceasta a ajuns în țară urmând același traseu ca și cea cumpărată anterior de la ucraineni sau de la Centrala termoelectrică de la Cuciurgan (MGRES), aflată în regiunea transnistreană.

Astfel, indiferent de unde este cumpărată energia electrică, ea vine în R. Moldova prin linia electrică de 400 de KV de pe traseul Isaccea (localitate din România aflată la granița cu Ucraina) – Vulcănești (R. Moldova) – MGRES (Centrala termoelectrică de la Cuciurgan, aflată pe teritoriul controlat de autoproclamatele autorități transnistrene, n.r.).

Apoi, de la Cuciurgan sunt două linii electrice de 330 de KV care vin spre Chișinău, iar apoi alimentează tot teritoriul țării. Altfel spus, și curentul cumpărat din România trece prin sudul Ucrainei și prin regiunea transnistreană înainte de a ajunge în Chișinău și în celelalte localități din țară.

Autoritățile au comunicat anterior că deconectările de lumină care s-au produs în R. Moldova pe 15 și 23 noiembrie au fost cauzate de faptul că R. Moldova și Ucraina fac parte din același sistem electroenergetic, dar și din cauza sistemelor de protecție ale rețelelor electrice, care se declanșează odată cu depistarea unor instabilități, așa cum sunt cele produse în urma bombardamentelor masive în Ucraina.

#gavrilita #gaz #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bulgaria, Grecia și România au semnat la Bruxelles, un Memorandum de Înțelegere care pune în mișcare unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură regională ale ultimilor ani: dezvoltarea unei axe de transport care să conecteze Marea Egee cu Marea Neagră. Documentul stabilește cooperarea celor trei state în cadrul Platformei pentru Coridorul Marea Neagră – Marea Egee și creează baza pentru investiții majore în domeniul rutier, feroviar și fluvial. Comisarul european pentru transporturi și turism, Apostolos Tzitzikostas, a anunțat sprijinul instituțional al Comisiei Europene, calificând proiectul drept un pas decisiv spre o conectivitate mai rapidă și rezilientă în sud-estul Europei, scrie digi24.ro.

Planul include construirea a trei noi poduri peste Dunăre, văzute ca element strategic pentru conectivitatea dintre România și Bulgaria. Va fi edificat un al doilea pod mixt între Ruse și Giurgiu, urmat de un pod Silistra–Călărași și un altul la Nikopol–Turnu Măgurele. Autoritățile din regiune afirmă că aceste proiecte vor reduce congestionările de frontieră, vor crea opțiuni logistice suplimentare și vor asigura infrastructură adaptată inclusiv pentru mobilitate militară, dacă situația o va impune. În paralel, vor fi modernizate liniile de feribot existente, pentru a permite utilizarea lor duală, atât civilă, cât și strategică.

Planul atașat memorandumului descrie trei orientări majore ale coridorului sud–nord, având ca puncte de plecare Atena, Salonic și Alexandroupolis și ca destinații Sofia, Vidin, Ruse și București, cu extensii spre Europa Centrală, Ucraina și Republica Moldova. Astfel, porturile din regiune ar putea beneficia de noi fluxuri comerciale, iar țări precum Republica Moldova ar obține o conectivitate îmbunătățită către rețeaua europeană, ceea ce ar favoriza transportul de mărfuri și posibile proiecte logistice regionale.

Cele trei state au anunțat că vor utiliza fondurile europene disponibile prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei și vor include investițiile în următorul buget multianual 2028–2034.

#axa de transport #marea egee #conexiune cu moldova #Marea Neagră