De ce își depozitează Republica Moldova rezerve de gaz în Ucraina. Răspunsul trimis lui Putin de premierul Gavrilița

Premierul Republicii Moldova, Natalia Gavrilița, a comentat declarația Președintelui Federației Ruse, Vladimir Putin, care și-a exprimat nemulțumirea față de faptul că țara păstrează rezerve de gaze naturale în Ucraina.

Gavrilița a spus că Moldova este o țară independentă și decide singură unde să depoziteze gazul achiziționat.

„Moldova este o țară independentă, iar gazul pe care îl cumpără și pe care îl plătește poate fi depozitat oriunde dorește. Nu avem depozit de gaze naturale în Moldova, depozităm ceva gaze naturale în România, dar depozitul de acolo este destul de plin, așa că depozităm o anumită cantitate în Ucraina.

Există depozite acolo, iar aceste rezerve sunt sigure. Putem stoca gazul pe care îl cumpărăm și îl putem plăti oriunde decidem”, a spus Gavrilița într-un interviu acordat Vocea Basarabiei pe 9 decembrie.

Pe 7 decembrie, președintele rus Vladimir Putin a instruit Ministerul Rus al Energiei să „arută o privire mai atentă” și să „descopere” de ce Moldova păstrează rezerve de gaze în Ucraina.

Președintele Parlamentului Moldovei, Igor Grosu, a comentat destul de dur această declarație. El a spus că „este o invazie imperială” și Moldova însăși se va ocupa de unde să-și depoziteze gazele.

Cum se alimentează Republica Moldova cu energie

R. Moldova are o singură linie electrică de înaltă tensiune prin care poate importa curent electric. Pentru a ajunge în R. Moldova, curentul electric, fie că vine din Est sau din Vest, trece, inevitabil, prin Ucraina și regiunea transnistreană.

Abia în 2021, autoritățile de la Chișinău au inițiat construcția unei linii de înaltă tensiune pentru a putea transporta curentul de la Vulcănești direct spre Chișinău, evitând astfel regiunea transnistreană și Ucraina. Proiectul încă se află la o fază incipientă.

Începând cu primele zile ale lunii noiembrie, R. Moldova a cumpărat circa 80% din necesarul de energie electrică de pe bursa din România, aceasta a ajuns în țară urmând același traseu ca și cea cumpărată anterior de la ucraineni sau de la Centrala termoelectrică de la Cuciurgan (MGRES), aflată în regiunea transnistreană.

Astfel, indiferent de unde este cumpărată energia electrică, ea vine în R. Moldova prin linia electrică de 400 de KV de pe traseul Isaccea (localitate din România aflată la granița cu Ucraina) – Vulcănești (R. Moldova) – MGRES (Centrala termoelectrică de la Cuciurgan, aflată pe teritoriul controlat de autoproclamatele autorități transnistrene, n.r.).

Apoi, de la Cuciurgan sunt două linii electrice de 330 de KV care vin spre Chișinău, iar apoi alimentează tot teritoriul țării. Altfel spus, și curentul cumpărat din România trece prin sudul Ucrainei și prin regiunea transnistreană înainte de a ajunge în Chișinău și în celelalte localități din țară.

Autoritățile au comunicat anterior că deconectările de lumină care s-au produs în R. Moldova pe 15 și 23 noiembrie au fost cauzate de faptul că R. Moldova și Ucraina fac parte din același sistem electroenergetic, dar și din cauza sistemelor de protecție ale rețelelor electrice, care se declanșează odată cu depistarea unor instabilități, așa cum sunt cele produse în urma bombardamentelor masive în Ucraina.

#gavrilita #gaz #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uliana Bădărău a fost numită în funcția de membru al Curții de Conturi, pentru un termen de cinci ani, după ce Parlamentul a votat un proiect de hotărâre în acest sens cu susținerea a 58 de deputați. După adoptarea deciziei, aceasta a depus jurământul în plenul Legislativului.

Candidatura Ulianei Bădărău a fost înaintată de președinta Curții de Conturi, Tatiana Șevciuc, în urma desfășurării unui concurs public. În același timp, proiectul de hotărâre prevede încetarea mandatului lui Eduard Moroșan, al cărui termen de exercitare a funcției de membru al Curții de Conturi a expirat.

Uliana Bădărău este licențiată și are studii de master în drept. De-a lungul carierei, aceasta a acumulat o experiență profesională extinsă în sectorul public, activând anterior în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Agenției pentru Protecția Consumatorilor și Ministerului Economiei.

Conform legislației în vigoare, membrii Curții de Conturi sunt numiți de Parlament, la propunerea președintelui instituției, pentru un mandat de cinci ani. Selectarea acestora are loc în baza unui concurs public, iar numirea se face cu votul majorității deputaților aleși.

Curtea de Conturi este condusă de Tatiana Șevciuc, în calitate de președintă, și are în componență șase membri: Sergiu Știrbu, Alexandru Munteanu, Natalia Trofim, Nina Onofrei, Maria Tabacari și nou-numita membră, Uliana Bădărău.