De ce își depozitează Republica Moldova rezerve de gaz în Ucraina. Răspunsul trimis lui Putin de premierul Gavrilița

Premierul Republicii Moldova, Natalia Gavrilița, a comentat declarația Președintelui Federației Ruse, Vladimir Putin, care și-a exprimat nemulțumirea față de faptul că țara păstrează rezerve de gaze naturale în Ucraina.

Gavrilița a spus că Moldova este o țară independentă și decide singură unde să depoziteze gazul achiziționat.

„Moldova este o țară independentă, iar gazul pe care îl cumpără și pe care îl plătește poate fi depozitat oriunde dorește. Nu avem depozit de gaze naturale în Moldova, depozităm ceva gaze naturale în România, dar depozitul de acolo este destul de plin, așa că depozităm o anumită cantitate în Ucraina.

Există depozite acolo, iar aceste rezerve sunt sigure. Putem stoca gazul pe care îl cumpărăm și îl putem plăti oriunde decidem”, a spus Gavrilița într-un interviu acordat Vocea Basarabiei pe 9 decembrie.

Pe 7 decembrie, președintele rus Vladimir Putin a instruit Ministerul Rus al Energiei să „arută o privire mai atentă” și să „descopere” de ce Moldova păstrează rezerve de gaze în Ucraina.

Președintele Parlamentului Moldovei, Igor Grosu, a comentat destul de dur această declarație. El a spus că „este o invazie imperială” și Moldova însăși se va ocupa de unde să-și depoziteze gazele.

Cum se alimentează Republica Moldova cu energie

R. Moldova are o singură linie electrică de înaltă tensiune prin care poate importa curent electric. Pentru a ajunge în R. Moldova, curentul electric, fie că vine din Est sau din Vest, trece, inevitabil, prin Ucraina și regiunea transnistreană.

Abia în 2021, autoritățile de la Chișinău au inițiat construcția unei linii de înaltă tensiune pentru a putea transporta curentul de la Vulcănești direct spre Chișinău, evitând astfel regiunea transnistreană și Ucraina. Proiectul încă se află la o fază incipientă.

Începând cu primele zile ale lunii noiembrie, R. Moldova a cumpărat circa 80% din necesarul de energie electrică de pe bursa din România, aceasta a ajuns în țară urmând același traseu ca și cea cumpărată anterior de la ucraineni sau de la Centrala termoelectrică de la Cuciurgan (MGRES), aflată în regiunea transnistreană.

Astfel, indiferent de unde este cumpărată energia electrică, ea vine în R. Moldova prin linia electrică de 400 de KV de pe traseul Isaccea (localitate din România aflată la granița cu Ucraina) – Vulcănești (R. Moldova) – MGRES (Centrala termoelectrică de la Cuciurgan, aflată pe teritoriul controlat de autoproclamatele autorități transnistrene, n.r.).

Apoi, de la Cuciurgan sunt două linii electrice de 330 de KV care vin spre Chișinău, iar apoi alimentează tot teritoriul țării. Altfel spus, și curentul cumpărat din România trece prin sudul Ucrainei și prin regiunea transnistreană înainte de a ajunge în Chișinău și în celelalte localități din țară.

Autoritățile au comunicat anterior că deconectările de lumină care s-au produs în R. Moldova pe 15 și 23 noiembrie au fost cauzate de faptul că R. Moldova și Ucraina fac parte din același sistem electroenergetic, dar și din cauza sistemelor de protecție ale rețelelor electrice, care se declanșează odată cu depistarea unor instabilități, așa cum sunt cele produse în urma bombardamentelor masive în Ucraina.

#gavrilita #gaz #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția Rezerve Materiale va primi 8,55 milioane de lei pentru a completa rezervele de stat, după ce la începutul lunii februarie tehnică și materiale în aceeași valoare au fost deblocate pentru intervențiile în condiții meteo nefavorabile. Asta prevede un proiect de decizie a Guvernului, iar banii urmează a fi alocați din fondul de rezervă al Executivului.

În nota informativă la proiect se precizează că, pe 7 februarie, prin decizia premierului Alexandru Munteanu, au fost scoase urgent din rezerve bunuri necesare Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, în contextul episoadelor de lapoviță și polei care au afectat siguranța circulației și accesul către instituții medicale, stații de transport, pasaje subterane și alte obiective de importanță socială.

În total, au fost eliberate trei autocamioane BMC 417 și un autogreder HIDROMEK HMK230 MG-3, utilizate la deszăpezire și combaterea poleiului. La acestea s-au adăugat 602 lopeți, 10 hârlețe și 612 șuruburi autoforante, necesare intervențiilor directe în teren.

Valoarea tehnicii grele scoase din rezerve este de aproximativ 8,41 milioane de lei, iar materialele utilizate în teren însumează circa 140 de mii de lei, suma totală ajungând la 8,55 milioane de lei.

Potrivit notei informative, în perioada respectivă angajații structurilor MAI au intervenit pentru curățarea trotuarelor și a căilor de acces, îndepărtarea stratului de gheață și împrăștierea materialului antiderapant. Totuși, autoritățile au constatat că mijloacele tehnice disponibile erau insuficiente pentru a asigura intervenții eficiente și durabile, motiv pentru care s-a impus deblocarea bunurilor din rezervele de stat.