De ce Republica Moldova trebuie să aleagă Uniunea Europeană

Locul Republicii Moldova este în Uniunea Europeană. Asta cred și vor cetățenii țării noastre, potrivit celor mai recente sondaje de opinie efectuate în contextul scrutinului din octombrie. De ce moldovenii trebuie să aleagă UE? Pentru creșterea economică a țării în primul rând, pentru prețuri mai mici în facturi, securitate energetică, afaceri profitabile, locuri de muncă cu salarii mai mari, oportunități de studiu în Europa și condiții de viață mai bune. De asemenea, pentru egalitatea în drepturi, legi bine funcționale și o țară în care să domine pacea. Cei cărora le pasă de viitorul lor și al copiilor, vor merge la referendum și vor vota „Da” pentru integrarea Moldovei în marea familie europeană.

Pe parcursul ultimilor ani, UE a acordat un sprijin puternic Moldovei, în cele mai grele momente, precum șantajul energetic al Gazpromului, suport financiar în combaterea corupției și dezinformării, dezvoltarea economiei, uși deschise pentru export și chiar sancționarea persoanelor care seamănă ură în țară. Însă, cel mai puternic sprijin oferit – lansarea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană.

Ce beneficii oferă UE statelor membre? Securitate și protecție, cea mai mare provocare pentru Moldova la momentul actual. Singurul loc unde cetățenii moldoveni se pot simți în siguranță este UE. Domeniul economic, un alt capitol important. Țările baltice sunt un exemplu potrivit în acest sens. Letonia, după aderarea la UE, a început să dezvolte vertiginos, să atragă investiții străine de zeci de miliarde de euro, iar PIB-ul țării să crească la 38,4 miliarde în 2022, de la 11,3 miliarde de euro în 2004. Salariile oamenilor au crescut la peste 1.300 de euro în 2022, de la 430 euro pe lună, până în anul aderării. Au crescut mult și investițiile în economie (ISD). De la 2 miliarde în 2004, la 17 miliarde în 2022. Estonia, un alt exemplu de țară fost-sovietică, care a reușit să ofere cetățenilor săi siguranță și bunăstare. Potrivit datelor statistice, până la aderarea la UE, PIB-ul țării era de aproximativ 12,6 miliarde de euro. Informațiile din 2022 relevă că cifra a crescut cu aproape 25 de miliarde de euro. În privința salariilor, acestea au crescut la peste 1.700 de euro în 2022, de la 400 în 2004. După aceste creșteri spectaculoase, viața oamenilor s-a schimbat radical. Au crescut considerabil și investițiile străine directe (ISD) de la aproximativ 3,6 miliarde de euro în 2004, la 18,2 miliarde de euro în 2022. Investitorii străini au descoperit în Estonia un mediu de afaceri favorabil și stabilitate economică. Lituania, țara care s-a numărat printre economiile UE cu cea mai rapidă creștere economică. PIB-ul țării, de la 16,5 miliarde de euro în 2004, a explodat la 66,8 miliarde de euro în 2022. În 2004, cetățenii ridicau un salariu lunar de aprozimativ 400 de euro pe lună. 18 ani mai târziu, salariul mediu brut constituia 1.700 de euro. Aceste, dar și alte schimbări în bine, au sporit speranța de viață a oamenilor. În cazul bărbaților, de la 66 de ani în 2004, la 70 de ani în 2022. În cazul femeilor, de la 77 de ani în 2004, la 81 de ani în 2022. Bulgaria, o altă țară care a ales să se dezvolte în familia europeană. În 2007, anul aderării, PIB-ul țării constituia aproximativ 28,9 miliarde de euro, cifră care a crescut până la aproape 87 de miliarde în 2022. Salariul mediu brut a crescut de la 220 de euro în 2007, la 870 către anul 2022. O creștere destul de bună a înregistrat țara și în ceea ce privește investițiile străine directe (ISD). De la puțin peste 6 miliarde de euro în 2007, la aprozimativ 25 de miliarde de euro în 2022. Nu putem să nu menționăm aici și România. Integrarea țării în structurile Uniunii a prezentat o serie de avantaje. Țara s-a integrat într-o piață în care mărfurile pot circula liber, iar oamenii pot călători în orice țară, la care până la aderare nu aveau acces. În anul aderării la UE, PIB-ul României era de aproximativ 124 miliarde de euro. Către anul 2022, PIB-ul a crescut la aproximativ 286 miliarde de euro, o creștere spectaculoasă din punct de vedere economic. S-au majorat mult și salariile cetățenilor. De la 350 de euro, cât primeau în 2007, la 1.200 de euro în 2022. Potențialul economic al României a crescut substanțial, deoarece UE a adus investitori străini. Până în anul aderării, investițiile străine directe (ISD) constituiau 8 miliarde de euro, cifră care a crescut până la 90 de miliarde, potrivit datelor statistice din 2022. Economia națională prosperă a crescut și speranța de viață a cetățenilor de peste Prut.

Republica Moldova poate fi următoarea. Țara se poate dezvolta doar cu ajutorul UE, iar cetățenii vor avea posibilitatea de a trăi mai bine, de a-și pune pe roate afaceri care să le aducă profit, de a studia în ce țară și universitate își doresc, de a avea salarii mari acasă, de a călători ușor, de a fi respectați, protejați și egali în fața legii, dar și de a trăi contrui familii în siguranță.

#proces de aderare #referendum #beneficii #UE #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fondul Monetar Internațional a revizuit în jos prognoza de creștere a PIB-ului Moldovei pentru 2026 cu 0,4 puncte procentuale – de la 2,3% la 1,9%, potrivit raportului World Economic Outlook (WEO). Pentru 2027, estimarea a fost redusă cu 0,3 puncte procentuale – de la 3,5% la 3,2%.

Datele din raportul de țară al FMI arată că economia Moldovei a crescut în 2025 cu circa 2,7%, după mai mulți ani marcați de crize, însă relansarea rămâne fragilă. „O recuperare graduală este în curs, susținută de cererea internă și de sprijinul extern”, notează experții.

Pentru 2026, FMI estimează o creștere de aproximativ 2,3%, în condițiile în care consumul și investițiile se temperează, iar performanța sectorului extern rămâne slabă. Exporturile slabe și importurile ridicate continuă să frâneze economia, iar „dezechilibrele externe indică o scădere a competitivității”.

Deficitul de cont curent s-a adâncit la 16,6% din PIB în 2024 și la aproape 19,5% în 2025, pe fondul scăderii exporturilor și al creșterii importurilor, inclusiv de energie și produse alimentare.

Inflația a atins un vârf de 9,1% în ianuarie 2025, iar media anuală a fost de 7,8%, fiind alimentată în principal de creșterea prețurilor la energie. FMI arată că „inflația a scăzut după vârful din 2025 și va reveni în intervalul țintă”, pe fondul temperării prețurilor la energie și al unei recolte agricole mai bune.

Pentru perioada următoare, instituția anticipează o reducere graduală a inflației, cu o medie anuală de aproximativ 6,4% în 2026 și 5,5% în 2027, în timp ce presiunile rămân din partea cererii interne și a creșterii salariilor.

Pe partea fiscală, deficitul bugetar a fost de 3,9% din PIB în 2025 și este prognozat să crească la 4,8% în 2026, pe fondul majorării investițiilor publice și al cheltuielilor legate de reforme. FMI consideră că „un deficit mai mare este justificat temporar”, în contextul nevoilor de investiții și al sprijinului pentru economie.

Raportul mai arată că economia rămâne afectată de probleme structurale: „Moldova continuă să se confrunte cu sărăcie ridicată, emigrație, competitivitate redusă și capacitate instituțională limitată”.

Totodată, FMI avertizează că „incertitudinea este mare, iar riscurile geopolitice și posibilele noi șocuri energetice pot afecta perspectivele economice”, inclusiv în contextul războiului din Ucraina.