De ce Republica Moldova trebuie să aleagă Uniunea Europeană

12 Oct. 2024, 09:01
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
12 Oct. 2024, 09:01 // Actual //  bani.md

Locul Republicii Moldova este în Uniunea Europeană. Asta cred și vor cetățenii țării noastre, potrivit celor mai recente sondaje de opinie efectuate în contextul scrutinului din octombrie. De ce moldovenii trebuie să aleagă UE? Pentru creșterea economică a țării în primul rând, pentru prețuri mai mici în facturi, securitate energetică, afaceri profitabile, locuri de muncă cu salarii mai mari, oportunități de studiu în Europa și condiții de viață mai bune. De asemenea, pentru egalitatea în drepturi, legi bine funcționale și o țară în care să domine pacea. Cei cărora le pasă de viitorul lor și al copiilor, vor merge la referendum și vor vota „Da” pentru integrarea Moldovei în marea familie europeană.

Pe parcursul ultimilor ani, UE a acordat un sprijin puternic Moldovei, în cele mai grele momente, precum șantajul energetic al Gazpromului, suport financiar în combaterea corupției și dezinformării, dezvoltarea economiei, uși deschise pentru export și chiar sancționarea persoanelor care seamănă ură în țară. Însă, cel mai puternic sprijin oferit – lansarea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană.

Ce beneficii oferă UE statelor membre? Securitate și protecție, cea mai mare provocare pentru Moldova la momentul actual. Singurul loc unde cetățenii moldoveni se pot simți în siguranță este UE. Domeniul economic, un alt capitol important. Țările baltice sunt un exemplu potrivit în acest sens. Letonia, după aderarea la UE, a început să dezvolte vertiginos, să atragă investiții străine de zeci de miliarde de euro, iar PIB-ul țării să crească la 38,4 miliarde în 2022, de la 11,3 miliarde de euro în 2004. Salariile oamenilor au crescut la peste 1.300 de euro în 2022, de la 430 euro pe lună, până în anul aderării. Au crescut mult și investițiile în economie (ISD). De la 2 miliarde în 2004, la 17 miliarde în 2022. Estonia, un alt exemplu de țară fost-sovietică, care a reușit să ofere cetățenilor săi siguranță și bunăstare. Potrivit datelor statistice, până la aderarea la UE, PIB-ul țării era de aproximativ 12,6 miliarde de euro. Informațiile din 2022 relevă că cifra a crescut cu aproape 25 de miliarde de euro. În privința salariilor, acestea au crescut la peste 1.700 de euro în 2022, de la 400 în 2004. După aceste creșteri spectaculoase, viața oamenilor s-a schimbat radical. Au crescut considerabil și investițiile străine directe (ISD) de la aproximativ 3,6 miliarde de euro în 2004, la 18,2 miliarde de euro în 2022. Investitorii străini au descoperit în Estonia un mediu de afaceri favorabil și stabilitate economică. Lituania, țara care s-a numărat printre economiile UE cu cea mai rapidă creștere economică. PIB-ul țării, de la 16,5 miliarde de euro în 2004, a explodat la 66,8 miliarde de euro în 2022. În 2004, cetățenii ridicau un salariu lunar de aprozimativ 400 de euro pe lună. 18 ani mai târziu, salariul mediu brut constituia 1.700 de euro. Aceste, dar și alte schimbări în bine, au sporit speranța de viață a oamenilor. În cazul bărbaților, de la 66 de ani în 2004, la 70 de ani în 2022. În cazul femeilor, de la 77 de ani în 2004, la 81 de ani în 2022. Bulgaria, o altă țară care a ales să se dezvolte în familia europeană. În 2007, anul aderării, PIB-ul țării constituia aproximativ 28,9 miliarde de euro, cifră care a crescut până la aproape 87 de miliarde în 2022. Salariul mediu brut a crescut de la 220 de euro în 2007, la 870 către anul 2022. O creștere destul de bună a înregistrat țara și în ceea ce privește investițiile străine directe (ISD). De la puțin peste 6 miliarde de euro în 2007, la aprozimativ 25 de miliarde de euro în 2022. Nu putem să nu menționăm aici și România. Integrarea țării în structurile Uniunii a prezentat o serie de avantaje. Țara s-a integrat într-o piață în care mărfurile pot circula liber, iar oamenii pot călători în orice țară, la care până la aderare nu aveau acces. În anul aderării la UE, PIB-ul României era de aproximativ 124 miliarde de euro. Către anul 2022, PIB-ul a crescut la aproximativ 286 miliarde de euro, o creștere spectaculoasă din punct de vedere economic. S-au majorat mult și salariile cetățenilor. De la 350 de euro, cât primeau în 2007, la 1.200 de euro în 2022. Potențialul economic al României a crescut substanțial, deoarece UE a adus investitori străini. Până în anul aderării, investițiile străine directe (ISD) constituiau 8 miliarde de euro, cifră care a crescut până la 90 de miliarde, potrivit datelor statistice din 2022. Economia națională prosperă a crescut și speranța de viață a cetățenilor de peste Prut.

Republica Moldova poate fi următoarea. Țara se poate dezvolta doar cu ajutorul UE, iar cetățenii vor avea posibilitatea de a trăi mai bine, de a-și pune pe roate afaceri care să le aducă profit, de a studia în ce țară și universitate își doresc, de a avea salarii mari acasă, de a călători ușor, de a fi respectați, protejați și egali în fața legii, dar și de a trăi contrui familii în siguranță.

11 Sept. 2026, 17:54
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
11 Sept. 2026, 17:54 // Actual //  Grîu Tatiana

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.