De ce Republica Moldova trebuie să aleagă Uniunea Europeană

Locul Republicii Moldova este în Uniunea Europeană. Asta cred și vor cetățenii țării noastre, potrivit celor mai recente sondaje de opinie efectuate în contextul scrutinului din octombrie. De ce moldovenii trebuie să aleagă UE? Pentru creșterea economică a țării în primul rând, pentru prețuri mai mici în facturi, securitate energetică, afaceri profitabile, locuri de muncă cu salarii mai mari, oportunități de studiu în Europa și condiții de viață mai bune. De asemenea, pentru egalitatea în drepturi, legi bine funcționale și o țară în care să domine pacea. Cei cărora le pasă de viitorul lor și al copiilor, vor merge la referendum și vor vota „Da” pentru integrarea Moldovei în marea familie europeană.

Pe parcursul ultimilor ani, UE a acordat un sprijin puternic Moldovei, în cele mai grele momente, precum șantajul energetic al Gazpromului, suport financiar în combaterea corupției și dezinformării, dezvoltarea economiei, uși deschise pentru export și chiar sancționarea persoanelor care seamănă ură în țară. Însă, cel mai puternic sprijin oferit – lansarea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană.

Ce beneficii oferă UE statelor membre? Securitate și protecție, cea mai mare provocare pentru Moldova la momentul actual. Singurul loc unde cetățenii moldoveni se pot simți în siguranță este UE. Domeniul economic, un alt capitol important. Țările baltice sunt un exemplu potrivit în acest sens. Letonia, după aderarea la UE, a început să dezvolte vertiginos, să atragă investiții străine de zeci de miliarde de euro, iar PIB-ul țării să crească la 38,4 miliarde în 2022, de la 11,3 miliarde de euro în 2004. Salariile oamenilor au crescut la peste 1.300 de euro în 2022, de la 430 euro pe lună, până în anul aderării. Au crescut mult și investițiile în economie (ISD). De la 2 miliarde în 2004, la 17 miliarde în 2022. Estonia, un alt exemplu de țară fost-sovietică, care a reușit să ofere cetățenilor săi siguranță și bunăstare. Potrivit datelor statistice, până la aderarea la UE, PIB-ul țării era de aproximativ 12,6 miliarde de euro. Informațiile din 2022 relevă că cifra a crescut cu aproape 25 de miliarde de euro. În privința salariilor, acestea au crescut la peste 1.700 de euro în 2022, de la 400 în 2004. După aceste creșteri spectaculoase, viața oamenilor s-a schimbat radical. Au crescut considerabil și investițiile străine directe (ISD) de la aproximativ 3,6 miliarde de euro în 2004, la 18,2 miliarde de euro în 2022. Investitorii străini au descoperit în Estonia un mediu de afaceri favorabil și stabilitate economică. Lituania, țara care s-a numărat printre economiile UE cu cea mai rapidă creștere economică. PIB-ul țării, de la 16,5 miliarde de euro în 2004, a explodat la 66,8 miliarde de euro în 2022. În 2004, cetățenii ridicau un salariu lunar de aprozimativ 400 de euro pe lună. 18 ani mai târziu, salariul mediu brut constituia 1.700 de euro. Aceste, dar și alte schimbări în bine, au sporit speranța de viață a oamenilor. În cazul bărbaților, de la 66 de ani în 2004, la 70 de ani în 2022. În cazul femeilor, de la 77 de ani în 2004, la 81 de ani în 2022. Bulgaria, o altă țară care a ales să se dezvolte în familia europeană. În 2007, anul aderării, PIB-ul țării constituia aproximativ 28,9 miliarde de euro, cifră care a crescut până la aproape 87 de miliarde în 2022. Salariul mediu brut a crescut de la 220 de euro în 2007, la 870 către anul 2022. O creștere destul de bună a înregistrat țara și în ceea ce privește investițiile străine directe (ISD). De la puțin peste 6 miliarde de euro în 2007, la aprozimativ 25 de miliarde de euro în 2022. Nu putem să nu menționăm aici și România. Integrarea țării în structurile Uniunii a prezentat o serie de avantaje. Țara s-a integrat într-o piață în care mărfurile pot circula liber, iar oamenii pot călători în orice țară, la care până la aderare nu aveau acces. În anul aderării la UE, PIB-ul României era de aproximativ 124 miliarde de euro. Către anul 2022, PIB-ul a crescut la aproximativ 286 miliarde de euro, o creștere spectaculoasă din punct de vedere economic. S-au majorat mult și salariile cetățenilor. De la 350 de euro, cât primeau în 2007, la 1.200 de euro în 2022. Potențialul economic al României a crescut substanțial, deoarece UE a adus investitori străini. Până în anul aderării, investițiile străine directe (ISD) constituiau 8 miliarde de euro, cifră care a crescut până la 90 de miliarde, potrivit datelor statistice din 2022. Economia națională prosperă a crescut și speranța de viață a cetățenilor de peste Prut.

Republica Moldova poate fi următoarea. Țara se poate dezvolta doar cu ajutorul UE, iar cetățenii vor avea posibilitatea de a trăi mai bine, de a-și pune pe roate afaceri care să le aducă profit, de a studia în ce țară și universitate își doresc, de a avea salarii mari acasă, de a călători ușor, de a fi respectați, protejați și egali în fața legii, dar și de a trăi contrui familii în siguranță.

#proces de aderare #referendum #beneficii #UE #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova intră, de astăzi 26 septembrie, în stare de urgență în sectoarele energetic și hidrologic, pe fondul riscurilor tot mai mari privind aprovizionarea cu energie electrică și carburanți, dar și al nivelurilor scăzute ale Nistrului și Prutului. Autoritățile introduc un pachet de măsuri care include limitarea exporturilor de energie în orele de vârf, restricții pentru exportul și reexportul carburanților, plafonarea cantității de motorină cumpărate în recipiente și interzicerea utilizării apei pentru o serie de activități neesențiale.

Potrivit Centrului Național de Management al Crizelor (CNMC), Republica Moldova dispune în prezent de energie, carburanți și apă, însă riscurile de aprovizionare au crescut. Printre cauze sunt indicate atacurile asupra infrastructurii energetice din Ucraina, posibilitățile limitate de import al energiei electrice, instabilitatea piețelor internaționale de gaze și produse petroliere, precum și seceta și debitele foarte scăzute ale Nistrului și Prutului.

Măsurile au fost aprobate prin deciziile nr. 8 și nr. 9 ale Comisiei Naționale de Management al Crizelor din 25 septembrie și intră în vigoare pe 26 septembrie.

Una dintre măsuri vizează carburanții. La Portul Internațional Liber Giurgiulești, exportul și reexportul benzinei și motorinei va fi permis doar dacă în depozite rămân cel puțin 2.500 de tone de benzină și 7.500 de tone de motorină, cu excepțiile prevăzute în decizia autorităților.

Transporturile care aduc carburanți în Republica Moldova vor beneficia de benzi dedicate la punctele de trecere a frontierei, iar trenurile cu produse petroliere vor primi prioritate pe calea ferată.

Autoritățile încearcă totodată să prevină cumpărăturile masive de combustibil și apariția unui deficit artificial. Astfel, motorina cumpărată în recipiente la benzinării va fi limitată la 40 de litri. Pentru recipientele specializate utilizate la alimentarea tehnicii agricole, plafonul va fi de 100 de litri.

Benzinăriile care mai dispun de motorină standard vor fi obligate să o comercializeze la prețul reglementat și nu vor putea să o înlocuiască cu sortimente mai scumpe. Abia după epuizarea motorinei standard vor putea fi vândute celelalte tipuri disponibile.

Restricții sunt introduse și în sectorul energetic. În intervalul de consum maxim, 18:00–22:00, energia electrică disponibilă va fi păstrată cu prioritate pentru consumul intern, iar exporturile vor fi limitate. În eventualitatea unui deficit care nu poate fi acoperit prin achizițiile obișnuite, autoritățile vor putea solicita energie de urgență din sistemele statelor vecine.

Spitalele, serviciile de urgență, stațiile de captare și pompare a apei și alte obiective de infrastructură critică vor avea prioritate la alimentarea cu energie. Centralele de termoficare vor putea, la rândul lor, să majoreze producția de electricitate atunci când sistemul va avea nevoie.

Statul trece și la economii. Instituțiile publice vor trebui să reducă consumul de energie și carburanți, iar iluminatul public va fi diminuat acolo unde acest lucru poate fi făcut în siguranță. Iluminatul decorativ și publicitar va fi deconectat, iar clădirile publice și spațiile comerciale vor trebui să reducă iluminatul considerat inutil. Marile întreprinderi consumatoare de electricitate vor fi încurajate să-și mute activitățile energofage în afara orelor de vârf.

Situația este complicată și de criza hidrologică. Captarea apei din Nistru și Prut pentru irigare este sistată pe durata stării de urgență. Apa potabilă din sistemele publice și apa captată din sursele de suprafață nu vor putea fi utilizate pentru udarea gazoanelor și spațiilor decorative, spălarea străzilor, curților și fațadelor sau umplerea piscinelor și bazinelor recreative.

Operatorii de apă trebuie să pregătească scenarii pentru situațiile în care disponibilitatea apei scade cu 10%, 20% sau 30%. Dacă alimentarea prin rețea nu mai poate fi asigurată într-o localitate, autoritățile vor organiza transportarea apei, cu prioritate pentru spitale, instituții sociale, școli, serviciile de urgență și populația afectată.

În rezervă sunt pregătite pompe de mare capacitate, sonde arteziene și alte surse subterane care vor putea fi activate dacă nivelul apelor de suprafață continuă să scadă.

Ministerul Energiei va coordona măsurile din sectorul energetic, Ministerul Mediului – răspunsul la criza hidrologică, iar CNMC va monitoriza situația la nivel național și va putea ajusta restricțiile în funcție de evoluția acesteia.

#avarie #urgență #criză