De ce Republica Moldova trebuie să aleagă Uniunea Europeană

Locul Republicii Moldova este în Uniunea Europeană. Asta cred și vor cetățenii țării noastre, potrivit celor mai recente sondaje de opinie efectuate în contextul scrutinului din octombrie. De ce moldovenii trebuie să aleagă UE? Pentru creșterea economică a țării în primul rând, pentru prețuri mai mici în facturi, securitate energetică, afaceri profitabile, locuri de muncă cu salarii mai mari, oportunități de studiu în Europa și condiții de viață mai bune. De asemenea, pentru egalitatea în drepturi, legi bine funcționale și o țară în care să domine pacea. Cei cărora le pasă de viitorul lor și al copiilor, vor merge la referendum și vor vota „Da” pentru integrarea Moldovei în marea familie europeană.

Pe parcursul ultimilor ani, UE a acordat un sprijin puternic Moldovei, în cele mai grele momente, precum șantajul energetic al Gazpromului, suport financiar în combaterea corupției și dezinformării, dezvoltarea economiei, uși deschise pentru export și chiar sancționarea persoanelor care seamănă ură în țară. Însă, cel mai puternic sprijin oferit – lansarea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană.

Ce beneficii oferă UE statelor membre? Securitate și protecție, cea mai mare provocare pentru Moldova la momentul actual. Singurul loc unde cetățenii moldoveni se pot simți în siguranță este UE. Domeniul economic, un alt capitol important. Țările baltice sunt un exemplu potrivit în acest sens. Letonia, după aderarea la UE, a început să dezvolte vertiginos, să atragă investiții străine de zeci de miliarde de euro, iar PIB-ul țării să crească la 38,4 miliarde în 2022, de la 11,3 miliarde de euro în 2004. Salariile oamenilor au crescut la peste 1.300 de euro în 2022, de la 430 euro pe lună, până în anul aderării. Au crescut mult și investițiile în economie (ISD). De la 2 miliarde în 2004, la 17 miliarde în 2022. Estonia, un alt exemplu de țară fost-sovietică, care a reușit să ofere cetățenilor săi siguranță și bunăstare. Potrivit datelor statistice, până la aderarea la UE, PIB-ul țării era de aproximativ 12,6 miliarde de euro. Informațiile din 2022 relevă că cifra a crescut cu aproape 25 de miliarde de euro. În privința salariilor, acestea au crescut la peste 1.700 de euro în 2022, de la 400 în 2004. După aceste creșteri spectaculoase, viața oamenilor s-a schimbat radical. Au crescut considerabil și investițiile străine directe (ISD) de la aproximativ 3,6 miliarde de euro în 2004, la 18,2 miliarde de euro în 2022. Investitorii străini au descoperit în Estonia un mediu de afaceri favorabil și stabilitate economică. Lituania, țara care s-a numărat printre economiile UE cu cea mai rapidă creștere economică. PIB-ul țării, de la 16,5 miliarde de euro în 2004, a explodat la 66,8 miliarde de euro în 2022. În 2004, cetățenii ridicau un salariu lunar de aprozimativ 400 de euro pe lună. 18 ani mai târziu, salariul mediu brut constituia 1.700 de euro. Aceste, dar și alte schimbări în bine, au sporit speranța de viață a oamenilor. În cazul bărbaților, de la 66 de ani în 2004, la 70 de ani în 2022. În cazul femeilor, de la 77 de ani în 2004, la 81 de ani în 2022. Bulgaria, o altă țară care a ales să se dezvolte în familia europeană. În 2007, anul aderării, PIB-ul țării constituia aproximativ 28,9 miliarde de euro, cifră care a crescut până la aproape 87 de miliarde în 2022. Salariul mediu brut a crescut de la 220 de euro în 2007, la 870 către anul 2022. O creștere destul de bună a înregistrat țara și în ceea ce privește investițiile străine directe (ISD). De la puțin peste 6 miliarde de euro în 2007, la aprozimativ 25 de miliarde de euro în 2022. Nu putem să nu menționăm aici și România. Integrarea țării în structurile Uniunii a prezentat o serie de avantaje. Țara s-a integrat într-o piață în care mărfurile pot circula liber, iar oamenii pot călători în orice țară, la care până la aderare nu aveau acces. În anul aderării la UE, PIB-ul României era de aproximativ 124 miliarde de euro. Către anul 2022, PIB-ul a crescut la aproximativ 286 miliarde de euro, o creștere spectaculoasă din punct de vedere economic. S-au majorat mult și salariile cetățenilor. De la 350 de euro, cât primeau în 2007, la 1.200 de euro în 2022. Potențialul economic al României a crescut substanțial, deoarece UE a adus investitori străini. Până în anul aderării, investițiile străine directe (ISD) constituiau 8 miliarde de euro, cifră care a crescut până la 90 de miliarde, potrivit datelor statistice din 2022. Economia națională prosperă a crescut și speranța de viață a cetățenilor de peste Prut.

Republica Moldova poate fi următoarea. Țara se poate dezvolta doar cu ajutorul UE, iar cetățenii vor avea posibilitatea de a trăi mai bine, de a-și pune pe roate afaceri care să le aducă profit, de a studia în ce țară și universitate își doresc, de a avea salarii mari acasă, de a călători ușor, de a fi respectați, protejați și egali în fața legii, dar și de a trăi contrui familii în siguranță.

#proces de aderare #referendum #beneficii #UE #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața serviciilor de taxi din Republica Moldova a înregistrat o creștere spectaculoasă în ultimii ani, iar în 2026 ar putea ajunge la aproape două miliarde de lei, comparativ cu aproximativ 300 de milioane de lei în urmă cu cinci ani. Unul dintre principalii factori care au contribuit la această evoluție este trecerea activității din economia tenebră în cea oficială, datorită dezvoltării platformelor digitale, consideră expertul economic Veaceslav Ioniță.

În cadrul emisiunii „Contrasens” de la ZIUA, expertul a declarat că dezvoltarea pieței a fost determinată de doi factori principali: creșterea veniturilor populației, care a făcut serviciile de taxi mai accesibile, și digitalizarea, care a permis evidența și monitorizarea curselor.

Potrivit expertului, până în 2005, în Republica Moldova erau efectuate anual aproximativ un milion de curse cu taxiul. În 2020, numărul acestora a ajunsese la șase milioane, iar în acest an, conform estimărilor economistului, ar putea ajunge la circa 27 de milioane. Printre platformele menționate de expert, care intermediază comenzile de taxi, se numără Yandex Go, Bolt și Letz.

„Piața serviciilor de taxi din Republica Moldova a funcționat mulți ani în economia tenebră. Iar autoritățile au depus, de-a lungul timpului, eforturi pentru a scoate această activitate din zona economiei informale. Până în 2005, în țară se efectuau aproximativ un milion de curse pe an. Ulterior, până în 2020, numărul acestora a crescut la șase milioane. Iar acum cred că vom ajunge la aproximativ 27 de milioane de curse. De ce s-a întâmplat acest lucru? Din două motive. În primul rând, oamenii își permit, într-adevăr, să utilizeze serviciile de taxi. În al doilea rând, apariția soluțiilor tehnologice și digitalizarea au contribuit la scoaterea acestei activități din economia tenebră. Anterior, șoferul staționa la marginea drumului, prelua un pasager, iar o astfel de cursă era imposibil de monitorizat. Acum, odată cu apariția aplicațiilor, întregul volum al operațiunilor devine transparent. Astfel, piața serviciilor de taxi a ieșit, practic, din economia tenebră și a început să funcționeze legal. Toate soluțiile digitale care au apărut au adus un beneficiu enorm statului, contribuind la scoaterea pieței din economia tenebră. Și cred că, în acest an, piața serviciilor de taxi din Republica Moldova va ajunge la aproape două miliarde de lei”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Veaceslav Ioniță face o distincție clară între companiile care prestează servicii de transport și platformele care intermediază comenzile, oferind drept exemplu Yandex Go. Potrivit expertului, serviciile de taxi sunt prestate de companii înregistrate în Republica Moldova, în timp ce platformele digitale facilitează accesul acestora la clienți.

„Aceste platforme nu sunt companii de taxi. Serviciile de taxi sunt prestate de companii înregistrate în Republica Moldova, dar și de persoane fizice. În prezent, practic nu mai există persoane fizice care activează în acest domeniu, majoritatea prestatorilor fiind companii de taxi. Teoretic, acestea ar putea activa independent și și-ar putea găsi singure clienții, însă, în practică, acest lucru este foarte dificil. De aceea, companiile de taxi apelează la platformele digitale”, a explicat Ioniță.

Pentru a explica acest model economic, Ioniță a făcut o paralelă cu Booking.com, platforma prin intermediul căreia turiștii pot găsi și rezerva camere de hotel. În acest caz, serviciile de cazare sunt prestate de hoteluri, în timp ce platforma le facilitează accesul la clienți.

„Booking nu este un hotel. În Republica Moldova există hoteluri care au angajați, personal și care achită serviciile necesare funcționării. Pentru a atrage însă clienți, acestea apelează la o platformă online care le aduce clienți. Datorită platformelor online, în acest an vom depăși pragul de 300 de mii de turiști străini cazați în hoteluri. Exact după același principiu funcționează și alte platforme online”, a adăugat Veaceslav Ioniță.

Cum ajung banii din activitatea serviciilor de taxi în bugetul de stat?

Veaceslav Ioniță a subliniat că, deși platformele digitale și companiile de taxi îndeplinesc funcții diferite, activitatea economică generată de efectuarea curselor contribuie la acumularea veniturilor fiscale la bugetul de stat prin mai multe mecanisme. Expertul a explicat că, în cazul unei curse de 100 de lei, o parte din sumă este destinată cheltuielilor pentru combustibil, iar o altă parte acoperă remunerarea șoferului și costurile de operare ale companiei de taxi. Statul încasează venituri din impozitele și accizele incluse în prețul combustibilului, precum și din impozitele și contribuțiile obligatorii aferente activității de întreprinzător și salariilor, în funcție de situație.

În ceea ce privește platformele digitale, expertul subliniază că acestea prestează servicii pentru companii, fără a efectua direct transportul de pasageri. Prin urmare, comisioanele percepute de platforme sunt supuse unui regim fiscal distinct.

Potrivit datelor prezentate de Agenția Servicii Publice (ASP), în contextul discuțiilor publice privind Yandex Go, operatorii de taxi achită impozite și contribuții obligatorii în Republica Moldova, iar pentru comisionul transferat acestei platforme se achită TVA.

Conform ASP, în 2025, operatorii din întregul sector al serviciilor de taxi, indiferent de platforma digitală utilizată, au achitat la bugetul de stat aproximativ 216 milioane de lei sub formă de impozite și contribuții obligatorii, cu 42% mai mult decât în anul precedent.

În același timp, potrivit informațiilor ASP, în 2025, operatorii locali de taxi care utilizează serviciile platformei Yandex Go au achitat la buget aproximativ 12,5 milioane de lei sub formă de TVA calculat la comisionul pentru utilizarea platformei Yandex Go.

„ASP informează că platforma percepe un comision de 12%. Așadar, dacă un pasager achită 100 de lei pentru o cursă cu taxiul, 12 lei revin platformei, iar 88 de lei rămân companiei care prestează efectiv serviciul de transport”, a precizat Ioniță.

În opinia expertului economic, dezvoltarea platformelor digitale a contribuit la transformarea pieței serviciilor de taxi și la creșterea transparenței activității economice. Veaceslav Ioniță consideră că autoritățile ar trebui să evalueze aceste instrumente nu doar din perspectiva eventualelor probleme asociate utilizării lor, ci și ținând cont de rolul pe care îl au în legalizarea activităților economice și în creșterea accesibilității serviciilor.

#servicii de taxi #Molodva #piata #crestere