De trei ori mai mare decât Franța: O uriașă „insulă de gunoi” se află în apele Oceanului Pacific

Ministrul Mediului din Australia, Tanya Plibersek, a tras un semnal de alarmă privind cantitatea de gunoi care intră în oceane, și care se va tripla până în 2040, scrie Daily Star.
Rezultatul unei astfel de predicții ar putea fi creștere a Great Pacific Garbage Patch (Marea pată de gunoaie din Pacific), care este deja de trei ori mai mare decât Franța.
Ministrul Mediului din Australia, Tanya Plibersek, a emis un avertisment în parlamentul țării săptămâna aceasta, spunând că lumea a atins un punct critic.
„Cantitatea de plastic care intră în ocean se va tripla până în 2040, iar până în 2050 va fi mai mult plastic decât pește”, a spus ea.
Ea a vorbit despre daunele asupra mediului cauzate de Great Pacific Garbage Patch. O grămadă masivă de gunoi ocupă 1,5 milioane de kilometri pătrați din Oceanul Pacific și este o amenințare profundă la adresa ecosistemului oceanic.
“Păsările înghit capace de sticle, agrafe și pixuri. Oamenii de știință au găsit pui morți cu 200 de bucăți de plastic în sistemul lor digestiv”, a spus ministrul.
”Insula” este atât de mare încât este aproape imposibil să se calculeze corect cantitatea de gunoi dăunătoare din ocean.

Ea a adăugat că „plasticul” împinge treptat deșeurile dăunătoare către Australia, provocând îngrijorare profundă cu privire la impactul acestora asupra mediului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#pacific #mediu #gunoi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statele Unite ale Americii susțin pe deplin inițiativa Uniunii Europene privind utilizarea activelor rusești înghețate pentru sprijinirea Ucrainei și intensificarea presiunii asupra Moscovei. Informația a fost confirmată de o sursă a agenției Reuters, familiarizată cu discuțiile dintre Washington și Bruxelles.

Potrivit sursei, administrația americană consideră că măsura ar consolida eforturile comune ale Occidentului de a sancționa Federația Rusă și de a asigura finanțarea pe termen lung a apărării Ucrainei. În același timp, Washingtonul continuă să analizeze consecințele sancțiunilor recente impuse de președintele Donald Trump împotriva giganților energetici „Rosneft” și „Lukoil”. „Există încă măsuri pe care le putem adopta pentru a spori presiunea”, a declarat oficialul citat de Reuters.

După declanșarea invaziei ruse în Ucraina, statele occidentale au înghețat active ale Băncii Centrale a Rusiei în valoare de peste 200 miliarde de euro, dintre care aproximativ 190 miliarde se află în depozitarul belgian Euroclear. Ucraina beneficiază deja de dobânzile generate de aceste fonduri.

Comisia Europeană a elaborat un plan care ar permite guvernelor din statele membre ale UE să utilizeze o parte semnificativă a acestor active fără confiscarea lor formală. Proiectul prevede acordarea Ucrainei a unui „credit de reparații” în valoare de circa 140 miliarde de euro, garantat cu activele Băncii Centrale a Rusiei. Fondurile ar urma să fie direcționate către finanțarea Forțelor Armate Ucrainene, iar rambursarea creditului ar urma să se facă după încheierea războiului.

Belgia, pe teritoriul căreia se află cea mai mare parte a activelor înghețate, și-a exprimat în repetate rânduri îngrijorarea că folosirea extinsă a acestor bani ar putea atrage acțiuni judiciare, ar genera obligații financiare pentru guvernele europene, ar slăbi moneda euro și ar afecta încrederea în stabilitatea sistemului financiar al Uniunii Europene.

Pe 20 octombrie, agenția Bloomberg relata că Washingtonul refuzase inițial să participe la planul european de extindere a utilizării activelor rusești înghețate, invocând riscuri pentru stabilitatea piețelor financiare globale. Totuși, în contextul actual, SUA par să-și fi revizuit poziția, oferind sprijin total inițiativei Bruxellesului.

În prezent, adoptarea finală a planului este așteptată până în luna decembrie, când liderii europeni urmează să aprobe pachetul financiar destinat Ucrainei și mecanismul de garantare prin activele rusești înghețate.