De unde UE va cumpăra cărbune după interzicerea importurilor din Rusia?

Cumpărătorii europeni majorează achiziţiile de cărbune din întreaga lume, după ce Comisia Europeană (CE) a propus marţi noi sancţiuni contra Rusiei, inclusiv interzicerea importurilor de cărbune din Rusia şi a intrării navelor ruseşti în porturile UE, au declarat pentru Reuters surse din domeniul transporturilor.

Marți, Comisia Europeană a anunțat noi sancțiuni, printre care se numără și interdicția de cumpărare a cărbunelui din Rusia și interzicerea navelor rusești de la a intra în porturile UE.

Noile restricţii vin într-o perioadă de incertitudini privind viitorul livrărilor de gaze ruseşti spre UE. Rusia le-a cerut statelor Uniunii Europene să-i plătească în ruble gazele livrate începând cu 1 aprilie, dar propunerea nu a fost acceptată. În prezent, livrările continuă, întrucât primele plăţi pentru volumele de gaze livrate după această dată sunt scadente în a doua jumătate a lunii.

În martie, statele membre UE au importat în total 7,1 milioane de tone de cărbune pentru producerea de energie termică, o creştere de 40,5% faţă de perioada similară din 2021 şi cel mai ridicat nivel începând din martie 2019, susţin analiştii de la Braemar ACM.

Conform datelor CE, blocul comunitar depinde de Rusia pentru aproximativ 45% din importurile sale de cărbune, 45% din importurile de gaze şi aproximativ 25% din importurile de petrol.

Datele Braemar arată că în martie au fost importate din Rusia în UE 3,5 milioane de tone de cărbune pentru producerea de energie termică, cel mai ridicat nivel lunar începând din octombrie 2020.

La nivel săptămânal, în perioada 28 martie – 1 aprilie, au fost cele mai mari importuri de cărbune din Rusia de la începerea invaziei – 887.000 de tone care au intrat în UE.

De asemenea, în martie, UE a importat 1,3 milioane de tone de cărbune pentru producerea de energie termică din Columbia, o creștere anuală de 47,3% şi 809.000 tone din Statele Unite, o creștere anuală de 30,3%.

Și importurile din Africa de Sud au venit cu 287.000 de tone în martie față de acum un an, când nicio livrare nu era efectuată.

Australia a devenit și ea o sursă de interes pentru europeni, importurile de cărbune totalizând 537.000 de tone în primul trimestru al acestui an, față de zero importuri în aceeași perioadă din 2021.

Însă Indonezia și Australia, printre cei mai mari exportatori de cărbune din lume, au ajuns la limitele de producție și este puțin probabil să satisfacă cererea Europei pentru livrări suplimentare, dacă UE interzice importurile de cărbune ale Rusiei, spun directorii din industria de minerit.

Grecia își va accelera mineritul cărbunelui în următorii doi ani ca măsură „temporară” pentru a ajuta la reducerea dependenței de gaze care s-a mărit de anul trecut și după invazia pornită de Rusia, a spus miercuri premierul grec Kyriakos Mitsotakis.

Preţul cărbunelui pentru producerea de energie termică a urcat anul acesta la un nivel record.

#carbune #import #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.