Decizia care îl scoate din minți pe fugarul Șor! I-a fost ridicată imunitatea pentru implicarea în jaful bancar

Imunitatea deputatului fugar Ilan Șor a fost ridicată în ședința de astăzi, 26 mai, a fost ridicată cu votul a 65 de deputați. Solicitarea de ridicare a imunității a fost solicitată de procurorul interimar Dumitru Robu. Este a dooua oară când Șor rămâne fără imunitate.

A fost pornită cauza penală pe numele deputatului Șor precum și a altor peroane care au participat la săvârșirea infracțiunii spălării banilor de un grup criminal organizat. Cauza a fost conexată la cauza penală „frauda bancară”. Deputatul Ilan Șor în perioada august 2012 – septembrie 2013 având creat un grup criminal organizat de sustragere a banilor din sistemul bancar a preluat controlul BEM, Unibank și Banca Socială. Controlul s-a realizat în scopul finanțării grupului infracțional al Vladimir Plahotniuc. Ilan Lor și-a coordonat planurile cu alte grupuri. Este vorba de Veaceslav Platon și Vladimir Andronachi. Sub pretext de a redresa situația de la BEM membrii organizației criminale au sustras bani de la BEM creând aparența unor investiții în bancă. O companie nerezidentă urma să răscumpere o parte din creditele neperformante or, membrii organizației criminale fiind asistați au obținut banii fraudulos pentru a-și spori proprietățile în țară și peste hotare. Iar povara a fost pusă pe umerii cetățenilor”, și-a argumentat cererea de ridicare a imunității Dumitru Robu.

Potrivit procurorului, ridicarea imunității lui Ilan Lor este necesară pentru urmărirea penală ce se impune în scopul împiedicării înstrăinării bunurilor dobândite fraudulos.

Procurorul general interimar Dumitru Robu a dat asigurări că dosarul în care deputații Partidului Șor Ilan Șor și Marina Tauber sunt cercetați pentru escrocherie și spălare de bani în proporții deosebit de mari va fi diferit justiției întrucât acuzatorii de stat au identificat probe concludente.

Ultimele date ale Băncii Naționale arată că de la retragerea licenței celor trei bănci nu a fost recuperat niciun leul din banii furați. Până în prezent, lichidatorii băncilor au încasat 2,6 miliarde de lei din vânzarea activelor.

În anul 2014, cele trei bănci au fost delapidate de 1 miliard USD, iar BNM a acordat un credit de urgență în sumă de 14,2 miliarde de lei.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.