Demisii în board-ul rafinăriei Lukoil din România! Moldoveanul Victor Jumbei, propus în Consiliul de Supraveghere

Cei trei membri ai Consiliului de Supraveghere al Petrotel Lukoil, operatorul rafinăriei petroliere ploieștene omonime, și-au dat demisia din funcții, potrivit unui document oficial al companiei, analizat de Profit.ro.

Demisionarii sunt președintele Rustem Gimaletdinov, vicepreședintele Ivan Odnolko și membrul CS simplu Dmitrii Ilitch – toți ruși.

În locul lor, directoratul Petrotel Lukoil i-a propus pe rusul Bulat Subaev, director executiv al grupului Lukoil pentru Europa de Vest, pe Victor Jumbei din Republica Moldova, administrator și director general la Lukoil România SRL, firma care gestionează rețeaua locală de benzinării Lukoil, precum și pe olandezul Cornelis Pieter van de Putte, despre care nu au fost găsite informații publice disponibile, scrie profit.ro.

Numirile celor propuși a deveni membri ai Consiliului de Supraveghere trebuie aprobate în AGA.

Petrotel Lukoil este controlată de gigantul petrolier rus prin intermediul diviziei sale de trading Litasco, înregistrată în Elveția. Rafinăria a terminat anul 2021 cu profit net de peste 22 milioane lei, la o cifră de afaceri de mai mult de 1 miliard de lei, și cu un număr mediu de 439 de angajați.

Litasco se judecă în prezent cu ANAF pentru o decizie de impunere prin care Fiscul i-a cerut, în urma unei inspecții, să plătească impozit suplimentar în sumă totală de peste 50 de milioane de lei pe profituri obținute în 2021, din operațiuni din România de vânzare de produse petroliere, inclusiv la export.

Victor Jumbei o experienţă de peste 18 ani în sectoarele financiar-economic şi management din domeniul industriei petroliere din Republica Moldova şi Ucraina.

Anterior, Jumbei a deţinut funcţiile de director General al Lukoil Moldova, prim adjunct al directorului general al Lukoil Ucraina şi prim adjunct al conducătorului Asociaţiei Interregionale Europa de Est.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#jumbei #Lukoil #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.