Dezmăț la Moldovagaz! Investiții dubioase și pierderi de 2 miliarde de lei puse în cârca populației

Investiții dubioase în sumă de peste 800 de milioane de lei și pierderi de gaze de 2 miliarde de lei, arată datele auditului Curții de Conturi.

„S-au constatat investiții neconforme și dubioase în valoare de peste 800 de milioane de lei, investiții care nu au putut fi argumentate și nu au fost acceptate de regulator. Este vorba de sediul Moldovagaz de aproximativ 550 de milioane de lei și situația în care majoritatea documentelor oficiale cu privire la această construcție au dispărut. În perioada 2014-2021 au fost constatate 2 miliarde de lei, pierderi în rețea a gazelor, dintre care doar 900 de milioane de lei au fost acceptate de regulator și incluse în tariful plătit de catățeni”, a declarat președintele Comisiei buget și finanțe, Radu Marian.

Moldovagaz, într-un comunicat de presă spune că publicarea și dezbaterea în Parlament a raportului Curții de Conturi privind activitatea SA „Moldovagaz”, administrația întreprinderii atrage atenția asupra structurii și însuși spiritului acestui document, care nu este unu obligatoriu, ci are caracter de recomandare.

În același context, SA „Moldovagaz” dă asigurări că discrepanțele financiare identificate de auditori nu se reflectă în nicio formă în tariful pentru consumatorii finali. Potrivit legii, în tarif sunt incluse prețurile de achiziție, tarifele de furnizare, transport și distribuție, precum și devierile tarifare negative, care s-au format în fond din cauza diferenței pronunțate dintre prețul de achiziție real și cel aprobat de Agenția Națională de Reglementare în Energetică pentru gazele naturale furnizate.

SA „Moldovagaz” va continua cooperarea cu autoritățile la toate articolele din Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova, și va oferi permanent toate informațiile necesare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#audit #pierderi #Moldovagaz

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.