Dezmăț la Moldovagaz! Investiții dubioase și pierderi de 2 miliarde de lei puse în cârca populației

Investiții dubioase în sumă de peste 800 de milioane de lei și pierderi de gaze de 2 miliarde de lei, arată datele auditului Curții de Conturi.

„S-au constatat investiții neconforme și dubioase în valoare de peste 800 de milioane de lei, investiții care nu au putut fi argumentate și nu au fost acceptate de regulator. Este vorba de sediul Moldovagaz de aproximativ 550 de milioane de lei și situația în care majoritatea documentelor oficiale cu privire la această construcție au dispărut. În perioada 2014-2021 au fost constatate 2 miliarde de lei, pierderi în rețea a gazelor, dintre care doar 900 de milioane de lei au fost acceptate de regulator și incluse în tariful plătit de catățeni”, a declarat președintele Comisiei buget și finanțe, Radu Marian.

Moldovagaz, într-un comunicat de presă spune că publicarea și dezbaterea în Parlament a raportului Curții de Conturi privind activitatea SA „Moldovagaz”, administrația întreprinderii atrage atenția asupra structurii și însuși spiritului acestui document, care nu este unu obligatoriu, ci are caracter de recomandare.

În același context, SA „Moldovagaz” dă asigurări că discrepanțele financiare identificate de auditori nu se reflectă în nicio formă în tariful pentru consumatorii finali. Potrivit legii, în tarif sunt incluse prețurile de achiziție, tarifele de furnizare, transport și distribuție, precum și devierile tarifare negative, care s-au format în fond din cauza diferenței pronunțate dintre prețul de achiziție real și cel aprobat de Agenția Națională de Reglementare în Energetică pentru gazele naturale furnizate.

SA „Moldovagaz” va continua cooperarea cu autoritățile la toate articolele din Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova, și va oferi permanent toate informațiile necesare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#audit #pierderi #Moldovagaz

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cotațiile petrolului au scăzut joi cu peste 3%, după declarațiile președintelui american Donald Trump, care a afirmat că „execuțiile” din Iran „au luat sfârșit” și a lăsat să se înțeleagă că, pentru moment, o intervenție militară a Statelor Unite nu este iminentă. Reacția pieței a fost rapidă: în jurul orei 02:00 GMT, barilul de petrol WTI a coborât cu 3%, până la 60,16 dolari, iar petrolul Brent a pierdut 2,87%, ajungând la 64,61 dolari pe baril, scrie Le Figaro.

Scăderea vine după mai multe zile de creșteri puternice, alimentate de tensiunile din Iran, unde un val de proteste a fost reprimat violent, și de amenințările lansate de Washington la adresa Teheranului. Miercuri, prețurile petrolului atinseseră cel mai ridicat nivel de închidere din ultimele trei luni. Tendința s-a inversat însă brusc la începutul sesiunii asiatice, imediat după declarațiile liderului de la Casa Albă.

Donald Trump a declarat presei că a fost informat de „surse foarte importante de cealaltă parte” că violențele s-au oprit și că execuțiile planificate împotriva manifestanților „nu vor mai avea loc”. Întrebat dacă o intervenție militară americană este exclusă, președintele SUA a răspuns că situația va fi monitorizată și că „vom vedea ce urmează”.

Analiștii consideră că aceste afirmații au calmat temerile legate de un posibil șoc de aprovizionare pe piețele energetice. „Prețurile au scăzut după ce Trump a sugerat că Iranul se va abține de la o nouă represiune sângeroasă, reducând riscul unei escaladări care să afecteze livrările de petrol”, a explicat Kyle Rodda, analist la Capital.com. O opinie similară a fost exprimată și de Michael Wan, de la MUFG, care a subliniat că investitorii au reacționat la semnalele privind o posibilă renunțare, cel puțin temporară, la o acțiune militară americană.

Piața petrolului rămâne însă sensibilă la evoluțiile din regiune, în special din cauza importanței strategice a strâmtorii Ormuz. Aproape 20% din petrolul mondial tranzitează acest pasaj îngust, mărginit de Iran, Emiratele Arabe Unite și Oman, iar orice perturbare ar putea avea un impact major asupra prețurilor globale.

Un alt risc care planează asupra pieței este posibilitatea blocării exporturilor iraniene de țiței. În contextul represiunii protestelor, Donald Trump a anunțat anterior că orice stat care continuă relațiile comerciale cu Iranul ar putea fi sancționat de SUA cu tarife vamale de 25%. China este principalul partener comercial al Iranului, iar o eventuală aplicare a acestor măsuri ar putea reaprinde tensiunile și volatilitatea pe piața petrolului.