Directorul unui fond de investiții și-a acordat un salariu de 1,9 milioane de dolari pe zi

01 Dec. 2022, 17:19
 // Categoria: Au Bani // Autor:  MD Bani
01 Dec. 2022, 17:19 // Au Bani //  MD Bani

Directorul unui fond de investiții din Marea Britanie, miliardarul Sir Chris Hohn, și-a acordat un salariu-record de 690 de milioane de dolari anul acesta, după ce fondul său, Children’s Investment (TCI), a înregistrat o creștere masivă a profitului, scrie The Guardian.

Acesta este cel mai mare salariu de până acum al lui Chris Hohn și, probabil, cel mai mare salariu anual plătit vreodată în Marea Britanie, echivalând cu aproape 1,9 milioane de dolari pe zi.

Salariul este de 15.000 de ori mai mare decât salariul mediu din Marea Britanie și de 3.500 de ori mai mare decât al premierului Rishi Sunak, care și el a lucrat pentru acest fond speculativ între 2008 și 2009.

Potrivit datelor financiare raportate autorităților fiscale, suma a fost plătită către o altă companie controlată de Hohn și se crede că miliardarul a reinvestit banii în TCI.

Suma este mult mai mare decât salariul pe care l-a avut anul trecut, 152 de milioane de dolari, și mai mare decât recordul anterior – salariul din 2020 – de 479 de milioane de dolari.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește-ne pe TELEGRAM!

Cine este Chris Hohn

Chris Hohn, fiul unui mecanic auto jamaican, care a emigrat în Marea Britanie în anii 1960, a înființat fondul de investiții TCI în 2003 și a acumulat o avere estimată de Bloomberg la peste 8,2 miliarde de dolari.

El este cunoscut pentru schimbările agresive pe care le promovează la companiile în care investesc.

Hohn este și unul dintre cei mai mari filantropi din Marea Britanie, investind aproape cinci miliarde de dolari în acțiunile caritabile ale copiilor săi.

De asemenea, este interesat de protecția mediului și schimbările climatice. În 2019, el a donat bani către organizația Extinction Rebellion, devenită cunoscută recent, după ce membrii săi au aruncat cu diverse substanțe pe tablouri celebre din marile galerii ale lumii, încercând să atragă atenția asupra crizei climatice. Hohn, în vârstă de 54 de ani, afirmă că are un stil de viață foarte modest, face yoga și este vegetarian.

El a spus că scopul lui nu este să facă bani, ci să îi doneze, pentru că a învățat că nu îi poate lua cu el și că nu aduc fericirea.

Realitatea Live

24 Feb. 2026, 09:16
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
24 Feb. 2026, 09:16 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Economia Republicii Moldova a crescut modest în perioada ianuarie–septembrie 2025, însă datele oficiale arată că avansul este însoțit de dezechilibre tot mai vizibile. Produsul intern brut a urcat cu doar 2%, în condițiile în care creșterea a fost susținută în principal de investiții și consum, în timp ce comerțul extern a tras economia în jos. Exportul net a avut o contribuție negativă de 6,8 puncte procentuale, pe fondul scăderii exporturilor de bunuri cu 7,7% și al majorării importurilor cu 12,2%.

Dezechilibrul comercial s-a adâncit puternic. Importurile au fost de aproximativ trei ori mai mari decât exporturile, iar gradul de acoperire a coborât la doar 33,5%. Deficitul comercial a ajuns la circa 5,22 miliarde de dolari, în creștere cu 30,7% față de perioada similară a anului precedent, semnalând o dependență externă în accentuare.

Presiunile se văd și în contul curent al balanței de plăți. Deficitul s-a majorat cu 41%, până la 2,9 miliarde de dolari, echivalentul a 19,5% din PIB. Evoluția este explicată de reducerea remiterilor cu 3,1%, de cererea internă ridicată și de importurile energetice mai mari. Necesitatea de finanțare externă a economiei a urcat la 19,3% din PIB, un nivel considerat ridicat pentru o economie de dimensiunea Moldovei.

În agricultură, tabloul este neuniform. Producția totală a crescut cu 10,2%, însă sectorul zootehnic a intrat în declin accentuat. Producția animalieră s-a redus cu 10,9%, iar efectivele de porcine au scăzut cu 23,5%, în principal din cauza focarelor de pestă porcină africană. Și numărul bovinelor s-a diminuat cu 3,3%, ceea ce arată că avansul agriculturii este susținut aproape exclusiv de sectorul vegetal.

Inflația anuală a coborât la 6,9% în septembrie 2025, dar rămâne peste intervalul țintit de Banca Națională. Tarifele la energie continuă să exercite presiuni puternice: energia electrică s-a scumpit cu 18,5%, iar încălzirea centralizată cu 35,3%.

Pe piața financiară se observă o expansiune rapidă a creditării. Volumul creditelor noi a crescut cu 27,6%, iar portofoliul total de împrumuturi cu 33,7%. Creditele acordate populației au urcat chiar mai rapid, cu 41,5%. În același timp, creditele neperformante au crescut cu 32,1%, până la 4,3 miliarde de lei. Deși rata NPL rămâne relativ redusă, la 4,7%, dinamica ascendentă începe să ridice semne de prudență.

Execuția bugetară arată venituri în creștere la 92,9 miliarde de lei, cu 14,6% mai mult decât anul trecut, însă cheltuielile au ajuns la 98,4 miliarde de lei. Deficitul bugetar se menține la aproximativ 5,7 miliarde de lei, ceea ce confirmă că statul continuă să cheltuiască peste nivelul încasărilor.

Datoria de stat a urcat la 127,3 miliarde de lei, în creștere anuală de 15,8%, impulsionată în special de majorarea datoriei externe cu 22,4%. Autoritățile consideră nivelul sustenabil, însă ritmul de acumulare este în creștere.

În ansamblu, economia Moldovei continuă să avanseze, dar pe un fundament fragil. Investițiile și consumul mențin creșterea pe linia de plutire, însă slăbiciunile din comerțul extern, adâncirea deficitului de cont curent, problemele din zootehnie și creșterea datoriei publice conturează riscuri tot mai vizibile pentru perioada următoare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!