Directorul unui fond de investiții și-a acordat un salariu de 1,9 milioane de dolari pe zi

Cine este Chris Hohn

Chris Hohn, fiul unui mecanic auto jamaican, care a emigrat în Marea Britanie în anii 1960, a înființat fondul de investiții TCI în 2003 și a acumulat o avere estimată de Bloomberg la peste 8,2 miliarde de dolari.

El este cunoscut pentru schimbările agresive pe care le promovează la companiile în care investesc.

Hohn este și unul dintre cei mai mari filantropi din Marea Britanie, investind aproape cinci miliarde de dolari în acțiunile caritabile ale copiilor săi.

De asemenea, este interesat de protecția mediului și schimbările climatice. În 2019, el a donat bani către organizația Extinction Rebellion, devenită cunoscută recent, după ce membrii săi au aruncat cu diverse substanțe pe tablouri celebre din marile galerii ale lumii, încercând să atragă atenția asupra crizei climatice. Hohn, în vârstă de 54 de ani, afirmă că are un stil de viață foarte modest, face yoga și este vegetarian.

El a spus că scopul lui nu este să facă bani, ci să îi doneze, pentru că a învățat că nu îi poate lua cu el și că nu aduc fericirea.

Economia Republicii Moldova a înregistrat o creștere surpriză în trimestrul III 2025 de 5,2%, comparativ cu perioada similară a anului 2024, arată datele Biroului Național de Statistică. Cu toate acestea, pe ansamblul primelor nouă luni ale anului, creșterea economică este de doar 2,0%, semn că avansul din vară nu reușește să compenseze slăbiciunile din prima parte a anului.

Motorul principal al creșterii a fost agricultura, care a avut o contribuție de +2,1 puncte procentuale la PIB, după o creștere a valorii adăugate brute de 15%, care confirmă încă o dată dependența economiei de factorul climatic. Construcțiile au adus un plus de 0,7%, iar industria prelucrătoare și tranzacțiile imobiliare au avut contribuții modeste, de doar 0,2% fiecare.

În schimb, unele sectoare au frânat economia. HoReCa (cazare și alimentație publică) a scăzut cu 1,6%, iar alte activități de servicii au înregistrat un declin de 7,6%, semnalând o cerere internă încă fragilă. Chiar și activitățile gospodăriilor casnice au raportat o prăbușire de 27,8%, deși impactul direct în PIB este redus.

Un detaliu important este rolul tot mai mare al statului în creșterea economică: impozitele nete pe produs au crescut cu 11,1%, contribuind cu 1,4% la majorarea PIB, ceea ce indică faptul că o parte importantă a avansului vine din fiscalitate, nu din productivitate.

Din perspectiva utilizărilor, creșterea PIB a fost susținută de investiții, formarea brută de capital fix a crescut cu 17,9%, având o contribuție de 3,7%, și de consumul populației, care a urcat cu 2,9%. Exporturile totale de bunuri și servicii au crescut cu 14%, dar acest câștig a fost aproape anulat de majorarea importurilor cu 5,5%, care a redus creșterea PIB cu 3,1%.

Imaginea de ansamblu devine și mai nuanțată în datele cumulative. În ianuarie–septembrie 2025, PIB-ul a ajuns la 257,3 miliarde lei, însă avansul real de 2,0% este modest pentru o economie aflată în recuperare. Agricultura și construcțiile au rămas piloni ai creșterii, în timp ce industria prelucrătoare (-1,1%), tranzacțiile imobiliare (-2,0%) și activitățile profesionale (-5,9%) au tras economia în jos.

Comparativ cu statele din regiune, Moldova se situează peste media UE, care a crescut cu 1,6% în trimestrul III 2025, și peste România (1,2%), dar rămâne mult sub performanțele unor economii precum Irlanda (10,8%).

Concluzia din datele statistice relevă că avansul economiei cu 5,2% din trimestrul III arată bine, dar economia Moldovei rămâne dependentă de agricultură, investiții publice și importuri, fără un impuls din industrie și servicii cu valoare adăugată mare.